Zona Euro faţă de SUA şI Japonia. Indicatori-cheie (2)

De Marin Pana | 15.3.2012 .

Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei în context mondial. De aceea, am considerat utilă o alăturare a principalelor forţe mondiale, cu prezentarea sintetică a situaţiei lor economice.

Pe partea de execuţie bugetară, toate cele trei economii de forţă la nivel mondial se confruntă cu probleme majore, atît pe partea de execuţie bugetară, cât şi pe zona de datorie publică. Dezechilibrele care se manifestă vor efecte negative pe termen mediu şi lung ( vezi tabelul).

Câteva observaţii.

1. Cu un deficit de 6,4% din PIB rezultat din execuţia bugetră, ZE este foarte departe de criteriile stabilite la Maastricht şi cerute pentru aderarea la moneda unică. România se confruntă literlamente cu zicala „să faci ce spune popa şi nu ce face popa”, dar una este să fii ţinut cu mari eforturi înăuntru, precum Grecia, şi alta să vrei să intri.

Cu toate acestea, contrar ponderii ocupate în dezbaterile şi ştirile oferite de mass-media, ZE stă semnificativ mai bine decât SUA, care a ajuns în prezent la pragul psihologic de 100% datorie publică raportat la PIB ( dar tipăreşte dolari recunoscuţi ca mijloc de plată la nivel internaţional) sau Japonia, a cărei datorie publică astronomică (188,4% din PIB) este deţinută preponderent de rezidenţi la dobânzi extrem de mici, altminteri ar fi insuportabilă.

După cum se poate observa, egalitatea există dar nu pentru căţei, nici măcar la nivel înalt, drept care România nu poate decât să se plieze pe regulile jocului şi să le folosească, dacă va putea, şi în interes propriu.

2.Veniturile bugetare sunt mult mai mari în ZE decât în Japonia, care trece pragul de 30%, sau SUA, situată binişor sub acest prag. Interesant este că ZE şi SUA au impozitare directă comparabilă, ceea ce face diferenţa fiind impozitarea indirectă ( accize, TVA – SUA nici nu are, ci utilizează aşa numitele sales-tax, taxe vamale) şi, mai ales, contribuţiile sociale. Acestea din urmă sunt de 2,3 ori mai mari în ZE decât în SUA.

Japonia are cele mai mici impozite directe, impozite indirecte ceva mai mari decât cele americane, dar se plasează undeva la mijloc pe partea socială, între modelul european şi cel nord-american.

România are impozite directe mai joase chiar decât cele nipone ( 6,3% din PIB în 2010 şi în scădere pe 2011 ), impozite indirecte „europene” ( 11,5%) şi contribuţii sociale „subjaponeze” (8,9%). Venituri cu care are pretenţia să asigure protecţie socială, fără a avea şi resursele adecvate.

Demn de reţinut, la noi, veniturile nefiscale au reprezentat 3,9% din PIB, mai mult decât impozitul pe salarii, venit, profit şi câştiguri din capital (3,7%). Impozitul pe profit a adus la buget doar 2% din PIB, respectiv 6% din încasările bugetare.

3.Cheltuielile în ZE au depăşit pragul de 50%, mult peste cel neatins de 40% în preajma căruia s-au situat atât SUA cât şi Japonia. România nici nu are cum şi nici nu ar fi de dorit să ajungă la asemenea plafoane relative, care reclamă o implicare şi mai puternică a statului în gestiunea fondurilor.

Plăţile sociale sunt similare în Europa şi Japonia, undeva la un sfert din PIB, ceea ce exprimă un grad mai mare de solidaritate socială şi mai mic de individualism. SUA se află cam la 60% în acest domeniu (15,6% din PIB) dar peste asistenţa socială asigurată în România (13,4% cheltuieli explicite cu asistenţa socială în 2010, reduse la 12,4% în 2011).

Per total, strângem relativ puţini bani şi îi utilizăm ineficient. De unde şi concluzia că ar trebui să folosim banii publici mai cu cap şi cu mai puţin furt. După care să colectăm semnificativ în plus de la mai mulţi, prin conformarea strictă la lege, nu prin majorarea taxelor aplicate „bunilor-platnici”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România – singura ancorată pe minus între mai noii membri UE, la deficitul de cont curent

România este singura ţară membră UE care a înregistrat consecutiv deficit de cont curent pe ultimele cinci trimestre, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

„Metoda 4 luni”: Guvernul blochează drumul României spre OCDE, clubul celor mai respectate ţări ale lumii

Politica provizoratului, promovată de Guvern la conducerile companiilor cu capital majoritar de stat, pune piedici serioase parcursului României spre statutul de țară membră a Organizației […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

6 runde de alegeri în Europa de urmărit în 2018

Oficialii de la Bruxelles își trag sufletul după alegerile organizate în câteva importante state membre în 2017, dar nu mai e mult și reîncep emoțiile. […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Costul muncii în România: defazaj sever între zona business și non-business. Marea problemă a structurii creșterii, în context european şi regional

În trimestrul III 2016, România s-a situat pe primul loc între statele membre UE în ceea ce priveşte creşterea costului orar al muncii (+16,5% nominal faţă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Aderarea pe termen mediu la Zona Euro – singurul obiectiv care poate limita derapajele din economie

Păstrarea monedei naţionale în regim de curs cu flotare controlată constituie o posibilitate de optimizare a creşterii economice durabile spre apropierea de Occident dar nu […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Comisia Europeană: Rusia duce o campanie de dezinformare în ţările UE

Comisia Europeană a acuzat miercuri Rusia că „orchestrează” o campanie de dezinformare pro-Kremlin în ţările Uniunii Europene, constatând că aceasta „din păcate (…) poate fi […] ... 
Citeste mai departe »

Ciorna acordului Brexit

Marea Britanie nu va plăti Uniunii Europene nicio sumă la momentul Brexit, ci va continua să se comporte ”ca și cum rămâne stat membru”, respectându-și […] ... 
Citeste mai departe »

Consiliul European cere României să corecteze deficitul bugetar structural cu 0,8% din PIB

Consiliul European a adoptat marți decizia care sancţionează faptul că „România nu a acţionat în fapt pentru a corecta abataerea semnificativă” de la deficitul bugetar […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană: Grup de experți pentru o strategie împotriva fake news

Comisia Europeană a înființat luni un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false, grup care va fi format din reprezentanți ai mediului academic, […] ... 
Citeste mai departe »

Cum se pregătește Zona euro să preia ”viteza întâi”

După lansarea de miercurea trecută a ”documentului de reflecție” referitor la Uniunea economică și monetară, Comisia Europeană pare să pregătească atribuirea către Zona euro statutul […] ... 
Citeste mai departe »