Zona Euro faţă de SUA şI Japonia. Indicatori-cheie (2)

De Marin Pana | 15.3.2012 .

Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei în context mondial. De aceea, am considerat utilă o alăturare a principalelor forţe mondiale, cu prezentarea sintetică a situaţiei lor economice.

Pe partea de execuţie bugetară, toate cele trei economii de forţă la nivel mondial se confruntă cu probleme majore, atît pe partea de execuţie bugetară, cât şi pe zona de datorie publică. Dezechilibrele care se manifestă vor efecte negative pe termen mediu şi lung ( vezi tabelul).

Câteva observaţii.

1. Cu un deficit de 6,4% din PIB rezultat din execuţia bugetră, ZE este foarte departe de criteriile stabilite la Maastricht şi cerute pentru aderarea la moneda unică. România se confruntă literlamente cu zicala „să faci ce spune popa şi nu ce face popa”, dar una este să fii ţinut cu mari eforturi înăuntru, precum Grecia, şi alta să vrei să intri.

Cu toate acestea, contrar ponderii ocupate în dezbaterile şi ştirile oferite de mass-media, ZE stă semnificativ mai bine decât SUA, care a ajuns în prezent la pragul psihologic de 100% datorie publică raportat la PIB ( dar tipăreşte dolari recunoscuţi ca mijloc de plată la nivel internaţional) sau Japonia, a cărei datorie publică astronomică (188,4% din PIB) este deţinută preponderent de rezidenţi la dobânzi extrem de mici, altminteri ar fi insuportabilă.

După cum se poate observa, egalitatea există dar nu pentru căţei, nici măcar la nivel înalt, drept care România nu poate decât să se plieze pe regulile jocului şi să le folosească, dacă va putea, şi în interes propriu.

2.Veniturile bugetare sunt mult mai mari în ZE decât în Japonia, care trece pragul de 30%, sau SUA, situată binişor sub acest prag. Interesant este că ZE şi SUA au impozitare directă comparabilă, ceea ce face diferenţa fiind impozitarea indirectă ( accize, TVA – SUA nici nu are, ci utilizează aşa numitele sales-tax, taxe vamale) şi, mai ales, contribuţiile sociale. Acestea din urmă sunt de 2,3 ori mai mari în ZE decât în SUA.

Japonia are cele mai mici impozite directe, impozite indirecte ceva mai mari decât cele americane, dar se plasează undeva la mijloc pe partea socială, între modelul european şi cel nord-american.

România are impozite directe mai joase chiar decât cele nipone ( 6,3% din PIB în 2010 şi în scădere pe 2011 ), impozite indirecte „europene” ( 11,5%) şi contribuţii sociale „subjaponeze” (8,9%). Venituri cu care are pretenţia să asigure protecţie socială, fără a avea şi resursele adecvate.

Demn de reţinut, la noi, veniturile nefiscale au reprezentat 3,9% din PIB, mai mult decât impozitul pe salarii, venit, profit şi câştiguri din capital (3,7%). Impozitul pe profit a adus la buget doar 2% din PIB, respectiv 6% din încasările bugetare.

3.Cheltuielile în ZE au depăşit pragul de 50%, mult peste cel neatins de 40% în preajma căruia s-au situat atât SUA cât şi Japonia. România nici nu are cum şi nici nu ar fi de dorit să ajungă la asemenea plafoane relative, care reclamă o implicare şi mai puternică a statului în gestiunea fondurilor.

Plăţile sociale sunt similare în Europa şi Japonia, undeva la un sfert din PIB, ceea ce exprimă un grad mai mare de solidaritate socială şi mai mic de individualism. SUA se află cam la 60% în acest domeniu (15,6% din PIB) dar peste asistenţa socială asigurată în România (13,4% cheltuieli explicite cu asistenţa socială în 2010, reduse la 12,4% în 2011).

Per total, strângem relativ puţini bani şi îi utilizăm ineficient. De unde şi concluzia că ar trebui să folosim banii publici mai cu cap şi cu mai puţin furt. După care să colectăm semnificativ în plus de la mai mulţi, prin conformarea strictă la lege, nu prin majorarea taxelor aplicate „bunilor-platnici”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

România la Președinția Consiliului UE: Acum se setează un sistem care ne va conduce viața în următorii cel puțin 15 ani

Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Start în războiul comercial transatlantic: SUA impun taxarea suplimentară a importurilor din UE, Canada și Mexic. Ținta următoare – mașinile de lux germane

Președintele Donald Trump a decis, joi, să impună taxe suplimentare la importurile de oțel și de aluminiu din UE, Canada și Mexic, trei dintre cei […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – a treia cea mai puţin dependentă ţară din UE de importurile energetice. Structura de producţie relativ la media europeană

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a plasat pe locul trei în rândul statelor membre UE cel mai puţin dependente de energia importată, cu un […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Capital Economics – despre economiile emergente: România – Cod portocaliu de vulnerabilitate pentru Leu şi datoria suverană, deşi sistemul bancar este puternic

Echilibrele macroeconomice ale României s-au deteriorat suficient de mult ca indicatorii de monitorizare ai Capital Economics să plaseze ţara noastră într-o zonă apropiată de roşu pe scala vulnerabilităţilor […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Klaus Iohannis: Rata analfabetismului funcțional se reflectă în cele mai înalte sfere ale politicii

“Ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcțional de 42%, care se reflectă foarte vizibil și în cele mai înalte sfere ale politicii românești”, adeclarat […] ... 
Citeste mai departe »

Raport Comisia Europeană: România, țara cea mai puțin digitalizată din UE

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în topul digitalizării, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) privind Indicele economiei […] ... 
Citeste mai departe »

10 indicatori social-economici de sărăcie – România faţă de media UE

Obiectivul principal al Naţiunilor Unite pentru dezvoltarea sustenabilă este dispariţia situaţiilor de oameni aflaţi în situaţie de sărăcie extremă pe parcursul următorilor 15 ani. De […] ... 
Citeste mai departe »

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee. Pentru […] ... 
Citeste mai departe »

Polonia își reformează sistemul de pensii private: ”Fondul de rezervă demografică” și contribuția companiilor

Guvernul polonez a scos în dezbatere publică un plan de înființare a unui sistem de pensii privat, bazat pe contribuțiile angajatorilor, inspirat de modelul american […] ... 
Citeste mai departe »