11.11. ora 11:00. Ziua Armistițiului sărbătorită în toată lumea

De Iulian Soare | 11.11.2018 .

Aproximativ 70 de șefi de stat și de guverne și diplomați au participat duminică la ceremoniile organizate în Franța pentru aniversarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

Cele 16 milioane de victime ale Marelui Război au fost comemorate la Paris la Arcul de Triumf, unde liderii participanți au venit pe jos pe Champs-Elysees, prin ploaie.

Ultimul sosit la Arcul de Triumf a fost Vladimir Putin, care a dat mâna cu președintele Macron, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și cu omologul său american, Donald Trump.

S-a intonat imnul Franței, după care președintele Emmanuel Macron a ținut o alocuțiune în care a îndemnat la pace și a atras atenția asupra mișcărilor naționaliste tot mai puternice din prezent.

“Istoria uneori ameninţă să se întoarcă la cursul său tragic şi să compromită moştenirea păcii pe care am crezut-o sigilată cu sângele strămoşilor noştri”, a spus Emmanuel Macron, în faţa a zeci de lideri mondiali adunaţi la Arcul de Triumf din Paris.

“Să facem din nou acest jurământ al naţiunilor, să punem pacea mai presus de toate, pentru că-i ştim preţul, îi cunoaştem greutatea, ştim ce anume cere”, a adăugat Macron.

“Noi toţi liderii politici trebuie, la această dată de 11 noiembrie 2018, să reafirmăm în faţa popoarelor noastre adevărata noastră responsabilitate imensă: aceea de a transmite copiilor noştri lumea la care generaţiile precedente au visat”, a adăugat el în faţa celor 72 de lideri mondiali reuniţi la Paris.

“Împreună, putem alunga spectrele schimbărilor climatice, sărăciei, foametei, bolilor, toate inegalităţile şi orice ignoranţă”, a mai spus președintele Macron.

Centenarul, aniversat în toată lumea

Cei 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial au fost aniversați în toată lumea, începând cu Australia.

La Londra, comemorarea a început cu sunetul Big Ben, aflat în renovare, după care au urmat clopotele trase în toată țara, pentru a marca momentul.

La Vatican, Papa aținut un discurs în care le-a cerut liderilor lumii să pună capăt conflictelor care încă afectează lumea și să investească în pace, nu în război.

Clopotele Catedralei Sfântul Petru au fost trase la ora locală 13.30, pentru a marca Centenarul.

Germania este singura țară, din cele participante la Primul Război Mondial unde nu au fost organizate ceremonii.

11.11.1918, ora 11.00 – tunurile au tăcut

Acordul a fost semnat la ora 5.10 dimineața, în vagonul de tren 2419 D, de către mareșalul francez Foch, amiralul sir Rosslyn Wemyss, generalul Maxime Weygand, contele Alfred von Oberdoff, secretarul de stat german Mathias Erzberger, generalul Detlof von Winterfeldt (Armata Imperială) și căpitanul Ernst Vanselow (din Armata Imperială).

La ora 5.45, generalul Mordacq îl anunța pe premierul francez Georges Clemenceau că armistițiul a fost semnat. La ora 11:00 dimineaţa, clopotele au început să bată în toată Franța și tunurile au tăcut pe toate fronturile Primului Război Mondial, după 5 ani de lupte sângeroase, odată cu intrarea în vigoare a Armistiţiului.

Iniţial, acest armistiţiu a încetat după o perioadă de 36 de zile. Tratatul privind încetarea definitivă a ostilităţilor a fost semnat în mod formal la Versailles în 1919.

Primul Război Mondial a mobilizat circa 70 de milioane de soldaţi – au murit aproximativ 20 de milioane de persoane, iar alte peste 20 de milioane au fost rănite sau dispărute.

Pretextul care a provocat declanşarea războiului a fost asasinarea pe 28 iunie 1914 a arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului imperiului austro-ungar, şi a soţiei sale, de către un naţionalist sârbo-bosniac adversar al imperialismului austro-ungar în Balcani.

Conflictul s-a extins rapid și a angrenat toate puterile mondiale, în două tabere:

  • puterile Europei Centrale, respectiv Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia, cea din urmă schimbând apoi tabăra), căreia i s-au alăturat mai târziu Turcia şi Bulgaria
  • Tripla Înţelegere/Antanta (Rusia, Franţa şi Marea Britanie), căreia i s-au alăturat Japonia în august 1914 şi, în final, SUA în aprilie 1917.

La sfârşitul războiului, patru mari imperii europene, respectiv imperiile german, austro-ungar, rus şi otoman au fost înfrânte militar şi politic. Dar în timp ce imperiul german şi rus au pierdut numeroase teritorii, imperiile austro-ungar şi otoman au dispărut complet.

Marele Război este considerat de istorici cel mai important eveniment al secolului XX.

Angela Merkel, primul cancelar german care ajunge la Compiegne, în Poiana Rethondes, unde a fost semnat Armistițiul

Amintim că Emmanuel Macron, președintele Franței, și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, au participat sâmbătă la un eveniment de mare importanță simbolică – semnarea Cărții de onoare dintr-un vagon de tren replică a celui în care s-a semnat armistiţiul de pace din 1918, între Imperiul German și puterile Antantei.

Cei doi și-au dat mâna, semn al legăturii puternice dintre două state cândva duşmani de moarte, acum parteneri și decidenți principali în UE.

„Astăzi există dorinţa de a face tot ce stă în puterile noastre pentru a trăi într-o lume paşnică, deşi ştim că mai sunt multe de făcut. Această zi nu are doar rolul de a ne reminti, ci şi de a ne motiva”, a declarat Angela Merkel.

Cei doi au dezvelit sâmbătă o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în Poiana Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial.

„De Centenarul Armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi al păcii”, este mesajul inscripţionat pe această placă.

Singurul lider prezent sâmbătă la Paris, dar nu a participat la comemorarea de la Memorialul de la Compiegne a fost Donald Trump, care a renunțat din cauza ploii, motiv pentru care a fost criticat de mai mulți lideri.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »