25 de ani de capitalism: Doar 22,3% din privatizări s-au dovedit de succes. Iar jumătate din companiile unde statul mai are acțiuni sunt în insolvență

De Mariana Bechir | 1.12.2015 .

Din cele 7.726 de societăți privatizate după 1990, doar 22,32% dintre ele mai sunt active și au peste 10 angajați, potrivit unui studiu realizat de economistul Cristina Chiriac, președinte al Asociației Naționale a Antreprenorilor (ANA).

Nici nu e de mirare: fostele companii ale epocii comuniste s-au confruntat, imediat după Revoluție, cu lipsa de competitivitate, lipsă de tehnologie, pachete de privatizare îngreunate de prevederi cu caracter social, incompetența sau reaua credință a celor care au ales metodele de vânzare, precum și imprevizibilitatea legislativă: 100 de legi care au reglementat schimbul de proprietate.

***

Studiul face parte din lucrarea de doctorat a Cristinei Chiriac și conține o analiză a privatizărilor, situația actuală a portofoliului deținut încă de stat și încearcă o evaluare a efectelor privatizării.

Inițial, evaluarea procesului de privatizare (încă nefinalizat) a mers pe ideea calculării unei rate de succes în funcție de ponderea firmelor care încă sunt active în totalul privatizărilor.

După ce a studiat mai multe dintre aceste societăți și a constatat că, deși sunt înregistrate la Registrul Comerțului ca fiind funcțiune, nu au salariați și cifra de afaceri indică de fapt lipsa activității, Cristina Chiriac (foto) a introdus o nouă formulă pentru calcularea ratei de succes.

Făcând abstracție de performanțe (dacă sunt pe pierdere sau profit), economista a stabilit premisa că pot fi considerate de succes acele privatizări ale firmelor care funcționează în acest moment și au mai mult de 10 angajați.

După analizarea fiecăreia dintre cele 7.726 de privatizări, rata de succes a reieșit că este de numai 22,32%.

Nu exisă o analiză exhaustivă și care să fie publică, iar Cristina Chiriac susține că privatizarea a fost „unul dintre cele mai netransparente programe din România, atât din punctul de vedere al fundamentării, asumării unui cuantum prestabilit al privatizării, cât și în ceea ce privește rezultatele lui.

Firme, contracte, sume :

  • procesul de privatizare a fost reglementat prin peste 100 de acte normative în domeniul valorificării activelor
  • Până la sfârșitul anului 2014, statul a privatizat peste 7.700 de companii, pentru care a încheiat 11.193 contracte de vânzare-cumpărare
  • În anul 2000, APAPS mai avea în portofoliu 1.080 de companii, din care s-au mai privatizat doar 616 în 13 ani.
  • Suma totală obținută din aceste privatizări a fost de 13.375.661.400 lei (doar privatiz[rile prin AVAS).
  • Sumele obținute până acum din privatizare, în valoare de aproximativ 13 miliarde lei, sunt mult inferioare pachetelor de acțiuni reziduale, care ar valora 90 miliarde de lei calculate la valoarea nominală.

Situația companiilor la care statul mai deține acțiuni: jumătate sunt în insolvență/faliment

  • Astăzi, AAAS administrează un portofoliu format din 616 companii
  • la 302 companii statul deține calitatea de acționar minoritar (valoarea capitalurilor sociale deținute de AAAS fiind de 90,247 mld lei)
  • statul este acționar maoritar la 10 companii
  • 304 dintre companiile în care statul deține acțiuni se află în insolvență/faliment
  • prin AAAS, statul are și un portofoliu numeros în ceea ce privește calitatea de creditor în cadrul a 8.423 dosare de insolvență în care sunt implicate 6.406 societăți debitoare.

Privatizarea economiei comuniste : lipsă de competitivitate, lipsă de tehnologie, privatizare cu ”pachet social”, arierate – toate gestionate de 100 de legi

  • privatizarea companiilor pe criterii de scădere a presiunii la bugetul de stat (companii energofage sau cu volum mare de datorii la bugetul de stat) a dus la creșterea numărului de falimente
  • impunerea clauzelor sociale în contractele de privatizare nu a dus la asigurarea protecției sociale dorite, singura alternativă viabilă pentru a asigura locurile de muncă fiind antreprenoriatul, încurajarea mediului privat
  • lipsa de competitivitate, în cazul companiilor privatizate cu un investitor strategic, a condus la diminuarea veniturilor obținute din activitatea de privatizare
  • slaba dezvoltare a pieței de capital și implicit slaba atragere a investitorilor străini a fost în mare parte rezultat al metodelor alese de privatizare, dar și a lipsei de atractivitate a companiilor (companiile cu volum foarte mare de datorii)
  • vânzarea pachetelor de acțiuni, fără a avea titluri de proprietate asupra terenurilor, a condus la grave deficiențe în ceea ce privește evidența cadastrală, respectiv regimul juridic al proprietății
  • volumul ridicat al arieratelor din economie a avut un efect direct asupra capacității investiționale a agenților economici, având ca rezultat scăderea numărului potențialilor investitori în aprecierea gradului de atractivitate a societăților comerciale
  • perioada lungă de aplicare și desfășurare a procesului de privatizare a generat obiective ratate și în final ineficiența sistemului
  • deși nu există o rețetă de succes a privatizărilor, experiența Poloniei demonstrează că derularea unui proces de privatizare rapid, prin piața de capital, poate reprezenta soluția optimă
  • mai bine de 100 de acte normative în domeniul valorificării activelor au fost emise până în prezent. Acest fapt arată inconstanța și ineficiența sistemului legislativ și administrativ

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »