Tendințe: Cerere de energie mai mică pentru creștere economică mai mare

De Mariana Bechir | 6.3.2019 .

Foto: Energy Insights by McKinsey

Pentru prima dată în istorie, creșterea cererii de energie se va decupla de creșterea economică, ca urmare a reducerii intensității energetice necesare pentru o aceeași unitate de produs intern brut.

„În ciuda dublării PIB global în termeni reali până în 2050, cererea de energie primară va creşte doar cu 14%”, spune raportul Global Energy Perspective 2019, publicat recent de firma de consultanţă McKinsey.

Pe de altă parte, România se bizuie încă pe cărbune, consumă mai multă energie decât media europeană pentru același euro de PIB, se confruntă cu o inflație de proiecte de strategie energetică, dar și cu taxarea suplimentară în domeniu.

Totodată, la nivel global, competitivitatea noilor capacități de energie regenerabilă o va depăși pe cea a generării din combustibili fosili în termeni de costuri până în 2030 și chiar anul viitor în Germania sau Spania.

Intensitatea consumului

Principalul motor al tendințelor menționate este scăderea intensităţii energetice, care „compensează efectele sporului populaţiei cu venituri în creştere, conducând la o încetinire a creşterii cererii de energiei”, potrivit raportului citat.

Intensitatea energetică reprezintă consumul intern brut de energie (calculat în tone petrol echivalent – tep) raportat la PIB.
Indicatorul este cu 75% mai mare în România decât media Europeană, potrivit celor mai recente date oficiale.

(Citește și: Atenţie la eficienţa energetică!)

România se află pe o tendinţă inversă cu cerinţele la nivel european şi cu țări ca majoritatea statelor care provin din fostul bloc estic.

Regenerabilele la putere

Importanţa resurselor regenerabile de energie va creşte până într-atât la nivel global, încât va acoperi mai mult de jumătate din capacitatea de producţie de electricitate până în anul 2035.

Împreună cu producţia nucleară, regenerabilele vor ajunge la o pondere de 34% în mixul de energie, până în 2050.

Ponderea gazelor naturale va fi singura care va creşte dintre sursele de combustibili fosili până în 2035, an după care se va plafona.

Capacitatea suplimentară de generare de electricitate pe bază de gaze naturale se va ridica la 675 GW până în 2035, adică de trei ori capacitatea instalată din țările Europei, membre OECD.

Cererea de petrol va înregistra un vârf înainte de 2030 până la 108 milioane de barili pe zi, după care „va scădea substanţial”.

Industria chimică contează pentru mai mult de jumătate din creşterea cererei de petrol din următorii 15 ani, dar apoi şi contribuţia acestui sector va scădea ca urmare a reducerii cererii de materiale plastice, pe fondul reciclării în creştere a acestora.

Declinul cel mai puternic al cererii de petrol va fi în generarea de electricitate şi în transport. Vânzările de vehicule electrice va depăşi pragul de 100 de milioane până în 2035.

Vehiculele electrice vor deveni o alternativă mai iefitină în cinci până la 10 ani. Costul acumulatoarelor va scădea de la 220 dolari (în 2017), până la 73 de dolari pe kilowatt oră până în 2030.

Echilibrarea costului total al deținerii de vehicul electrice (prețul acestuia și consumul) urmează să devină comparabilă în SUA și China cu cea din Europa.

Cererea de cărbune va scădea cu 40% până în 2050, mai ales ca urmare a reducerii din China.

România în contratimp

Cel mai recent proiect de strategie energetică a României mizează încă pe cărbune pentru producția a peste 20,6% din energia electrică livrată în 2030, adică 15,8 TWh, sau cât a produs CE Oltenia în 2017.

O creștere de 1,9% va înregistra producția de energie electrică din hidrocarburi până la circa 14,5 TWh până în 2035.

Proiectul de strategie mai arată:

  • o creștere a producției de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035
  • o creștere la 29 TWh pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

Obstacolele interne

Recentele taxe noi impuse pe neaşteptate sectorului energetic de OUG 114 complică ecuaţia investiţiilor de miliarde de euro necesare în domeniu.

Necesarul de investiţioi în domeniu este evaluat de 10 ani cam la aceleaşi 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că nevoile noi au surclasat mereu ce s-a cheltuit.

Mai nou s-a descoperit că nici puterea instalată a capacităților de producție de electricitate ale României nu este cea care era cunoscută.

„Din cei 24.000 MW (putere instalată), 8.000 lipsesc. Aceasta este realitatea, generată de condiţii juridice, de finanţare, de condiţii de mediu, tehnice”, a declarat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, marți, la ZF Power Summit.

În aceste condiții, importurile de energie electrică au crescut și acestea au venit mai ales din Cehia, potrivit oficialului citat.

Cauzele creșterii importurilor ar fi „strict comerciale, energia s-a mutat de la preţul mai mic spre preţul mai mare, trebuie să ne uităm în interior de ce s-a întâmplat.

Cauza principală este acest dezechilibru între cerere şi ofertă, cererea a fost mult mai mare în fiecare moment, şi creşterea preţului certificatelor de CO2, o influenţă majoră, ea nu a fost nici măcar anticipată că se va putea întâmpla, de la 7 euro am plecat, la 25 de euro, cu o medie de 23 de euro în ultimele luni”, a spus Doru Vişan.

Totuși, oficialul român a recunoscut că marea problemă a sectorului energetic naţional este structura de producţie „de tip monocombustibil, în condiţiile în care Cehia are o structură de tip mix”.

Descărcați AICI raportul McKinsey Energy Insights Global Energy Perspective 2019

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »