Acord pe bugetul multianual la summitul UE: 960 de miliarde de euro pentru 2014-2020

De Elena Poenaru | 9.2.2013 .

După 24 ore de discuţii, liderii UE au ajuns, vineri, la un acord asupra unui buget european de 960 de miliarde de euro pentru următorii 7 ani, un buget mai mic faţă de cel actual de 1 trilion de euro, relatează EUObserver.

Bugetul pentru agricultură va fi redus de la actuala sumă de 421 de miliarde la 373 de miliarde de euro. Fondurile de coeziune, al doilea capitol ca mărime din bugetul Uniunii, vor fi reduse de la actuala sumă de 355 de mliarde de euro la 325 de miliarde.

Dacă sumele totale rămân neschimbate, ar fi pentru prima oară când UE şi-a redus bugetul, în întreaga sa istorie de 56 de ani.

Singurul sector bugetar care va avea substanţial mai mulţi bani este “competitivitate pentru creştere economică şi locuri de muncă”, în creştere de la 91 de miliarde de euro în prezent la 126 miliarde în următorii 7 ani. Este mai puţin decât a propus iniţial Comisia Europeană şi mai puţin decât a propus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în noiembrie, când liderii UE nu au reuşit să ajungă la un acord asupra propunerilor bugetare. Oricum, este, însă, cea mai mare creştere dintre toate sectoarele bugetare.

Una dintre iniţiativele-cheie ale Comisiei Europene este proiecctul “Connecting Europe”, un plan de a investi peste 50 de miliarde de euro în transportul european, energie şi infrastructura de internet, care va avea puţini bani alocaţi – doar 29 de miliarde de euro. Dintre aceştia, 23 de miliarde de euro sunt alocaţi pentru transport, 5 miliarde pentru energie şi 1 miliard pentru internet. Pentru alte proiecte precum Gallileo, ITER şi GMES sunt alocaţi, în total, 13 miliarde de euro.

Cheltuieli administrative reduse

Costurile administrative ar urma să crească de la 57 de miliarde de euro la 62 de miliarde, pe o perioadă în care va mai adera cel puţin un singur stat la UE, Croaţia. Instituţiile UE vor fi nevoite să reducă personalul cu 5% în următorii 4 ani. Iar angajaţii care vor rămâne vor fi nevoiţi să lucreze mai mult pentru aceeaşi sumă de bani. De asemenea, salariile oficialilor UE vor fi îngheţate în următorii doi ani. “Ca parte a reformei de personal, ajustarea salariilor şi pensiilor va fi suspendată pentru doi ani”.

Documentul menţionează retunări de fonduri pentru Germania, Marea Britanie, Olanda şi Suedia. Danemarca este trecută pe lista ţărilor care au un retur anual de 130 de milioane de euro, dar nu se menţionează nimic despre Austria care a primit în ultimii şapte ani 179 de milioane de euro.

Liderii europeni au declarat că bugetul agreat este cel mai bun acord la care se putea ajunge şi au cerut la Parlamentului European să-şi îndeplinească responsabilităţile şi să îl aprobe.

“Au fost 24 de ore lungi, dar de succes. Avem un buget echilibrat şi orientat spre creştere economică pentru restul deceniului”, a spus Herman Van Rompuy, la finalul celor două zile de summit, în care s-au purtat negocieri dure, pe care fiecare lider naţional a ţinut să le prezinte ca fiind o victorie înregistrată la Bruxelles.

Diferende franco-britanice

Van Rompuy a recunoscut că este pentru prima dată când bugetul UE este mai mic decât cel pentru perioada anterioară, în scădere cu 3,5% comparativ cu perioada 2007-2013. “Este un buget moderat, pur şi simplu nu puteam ignora dificultăţile economice extreme şi eforturile de consolidare ale statelor membre.Trebuia să fie un buget mai mic”, a spus el.

Acordul marchează o înfrângere pentru ţările sudice şi estice, care sperau să obţină mai multe subvenţii, precizează sursa citată, ca şi pentru Comisia Europeană, a cărei propunere iniţială depăşea un trilion de euro, mult prea mult pentru donatori neţi ca Germania, Marea Britanie, Finlanda sau Olanda.

Şi preşedintele francez Francois Hollande, care a avertizat, la începutul săptămânii, asupra unui buget de austeritate ce nu va stimula redresarea economică, a acceptat faptul că “aceasta era cea mai bună ofertă în contextul actual”.

Pentru o bună perioadă de timp, joi seara, poziţia lui Hollande şi cea a premierului britanic David Cameron păreau ireconciliabile – pentru că liderul britanic dorea o reducere mai substanţială a bugetului. “A fost o diferenţă mare între Marea Britanie şi continent”, a spus unul dintre liderii est-europeni jurnaliştilor din ţara sa.

De asemenea, Germania a insistat ca bugetul total să fie păstrat sub 1 trilion de euro, sugerând că situaţia în care nu se ajunge la un compromis ar fi mai proastă în final.

Acordul a venit în cursul dimineţii de vineri, când s-a redus suma reală pentru plăţi până la 908 miliarde de euro, în timp ce nivelul pentru aşa-zisele “angajamente” ajunge la 960 de miliarde de euro. “Toată lumea vorbea despre angajamente, doar Marea Britanie se interesa despre plăţi. este ca şi când ai conduce pe partea stângă a drumului”, a mai spus un oficial. Cameron a prezentat acordul ca pe o victorie a Marii Britanii, spunând că nici UE nu trebuie să fie imună la reducerile bugetare.

Diferenţa între plăţi şi angajamente este permisă până la un anumit nivel, pentru că nu toţi banii sunt utilizaţi de statele membre. Van Rompuy a precizat că diferenţa nu depăşeşte 5%, cum a fost şi cazul pentru actualul exerciţiu bugetar.

Parlamentul European nu este de acord cu actualul buget

În ceea ce priveşte Parlamentul European, acesta a avertizat că, cu cât va fi mai mare această diferenţă, cu atât unele proiecte nu vor avea suficienţi bani. Potrivit regulilor actuale, fiecare euro care nu e cheltuit se întoarce la statele membre la finalul anului. Parlamentul vrea mai multă flexibilitate în păstrarea unei părţi din aceşti bani pentru câţiva ani, pentru a se evita situaţii, cum a fost anul trecut când studenţii din programul Erasmus era să rămână pe dinafară pentru că nu mai existau fonduri. O declaraţie comună a grupurilor politice din PE a subliniat, vineri, că nu “se poate accepta” actualul buget în forma în care a fost aprobat.

Europarlamentarii pot aproba sau respinge un buget, nu pot face modificări asupra sa. Van Rompuy, Barroso şi Cameron au cerut europarlamentarilor să-şi facă datoria şi să aprobe acordul bugetar. Cancelarul german Angela Merkel a minimalizat îngrijorările din acest punct de vedere, spunând că deja a discutat cu mulţi dintre europarlamentari şi că nu vor exista alte surprize.

Între bugetul agreat dimineaţa şi cel final au existat câteva modificări, precizează EurActiv referindu-se la returnările de fonduri pentru Olanda, modificate de 650 la 695 de milioane de euro pe an şi Suedia, de la 160 la 185 de milioane de euro, ca şi pentru Austria, care va primi 60 de milioane pentru fiecare din următorii trei ani.

“Este un buget bun şi oferă predictibilitate pentru investitori, pentru a crea locuri de muncă”, a spus cancelarul Angela Merkel, la final, adăugând că este important ca UE să dovedească faptul că este capabilă să obţină rezultate.

România a primit aproape 40 de miliarde de euro

Bugetul acordat României în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014 – 2020 este de 39,8 miliarde de euro, în creştere cu 18% faţă de bugetul din perioada 2007 – 2013, a anunţat, vineri seara, preşedintele Traian Băsescu, la finalul Consiliului European.

Potrivit preşedintelui, citat de Agerpres,  România a obţinut o serie de facilităţi în privinţa sistemului de plăţi, între care TVA deductibil.  Băsescu a spus că România a obţinut o creştere cu 10% la bugetul pentru coeziune, faţă de bugetul alocat în exerciţiul bugetar 2007 – 2013, care a fost de 19,8 miliarde euro.

În privinţa Politicii Agricole Comune (PAC), România a obţinut o creştere de 3,7 miliarde euro, respectiv 27% faţă de bugetul alocat în perioada 2007 – 2013, care a fost de 13,8 miliarde euro.

România va primi, în exerciţiul bugetar 2014-2020, suma de 125 de milioane de euro pentru programul de combatere a şomajului şi 420 de milioane de euro pentru programul de combatere a sărăciei în mediul rural.

“Din fericire, România are o rată mică a şomajului. (…) Şomajul în UE a crescut anul trecut la peste 10%. S-a constatat că cei mai afectaţi de şomaj sunt tinerii. România, din fericire, are un şomaj în scădere, de aceea şi alocarea noastră este de numai 125 de milioane de euro pentru măsuri de diminuare a şomajului în rândul tinerilor. Cred că este o sumă cu care putem face faţă”, a declarat Băsescu, la finalul Consiliului European, cu privire la suma alocată României pentru programul de combatere a şomajului în exerciţiul financiar 2014-2020.

Potrivit preşedintelui, România mai primeşte 60 de milioane de euro, în fiecare an, pentru următorii şapte ani, adică 420 de milioane de euro în exerciţiul bugetar 2014-2020, pentru populaţia dezavantajată din mediul rural, în cadrul programului european de combatere a sărăciei în mediul rural.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »