Acordul UE-SUA: Pozițiile din care se pleacă la negocieri

De Claudiu Zamfir | 10.7.2013 .

Negocierile începute luna aceasta între oficialii de la Washington și cei de la Bruxelles pentru acordul de liber schimb SUA-UE pleacă de la o situație curentă marcată de măsuri protecționiste pe ambele piețe, care însă pare să-i nemulțumească mai mult pe americani decât pe europeni.

Conform celor mai recente date disponibile, Statele Unite înregistrează deficit în schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, iar companiile americane au creat mai multe locuri de muncă în Europa decât au făcut-o firmele europene în SUA.

Situația curentă de la care pornesc negocierile asupra Transatlantic Trade & Investment Partnership, cunoscut mai simplu ca Acordul de liber schimb SUA-UE, a fost evaluată de Camera de Comerț Americană (AmCham) din Irlanda și de AmCham pentru relația cu Uniunea Europeană, într-un raport detaliat, din anul 2013, ”The Transatlantic Opportunity – Why we need a Transatlantic Trade & Investment Partnership”, aflat și în analiza AmCham România.

Cifrele de la care pornesc negocierile transatlantice

Economia transatlantică este cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând peste 50% din PIB-ul mondial.

Relațiile comerciale și de investiții între SUA și UE sunt cele mai ample din lume: au reprezentat 30% din PIB-ul global și au generat aproape 5 miliarde de dolari din vânzările totale pe un an (potrivit celor mai recente date disponibile, pe 2011).

Companiile europene au circa 3,5 milioane de angajați în SUA, în timp ce firmele americane au peste 4,1 milioane de salariați în Europa.

În privința investițiilor în cercetare-dezvoltare, 31% din aceste cheltuieli la nivel global au fost făcute de SUA în timp ce Europei i-au revenit 24% în anul 2012.

(Citește și: ”Negocierile UE – SUA: Miza, dosarele cu probleme și interesele României”)

Per total, raporturile comerciale SUA-Europa sunt de 3.800 miliarde euro: peste 768 miliarde de euro în comerț, 230 de miliarde de de euro în fluxurile de investiții și peste 3.000 miliarde de euro în vânzările filialelor străine din țările respective.

Împreună SUA și UE asigură un sfert din exporturile mondiale și aproape o treime din importurile globale.

”Un element subapreciat al acestei relații este comerțul efectuat în interiorul aceleiași companii, cum este, de exemplu, comerțul între filialele aceleiași firme”, arată raportul AmCham. Astfel, peste o treime dintre schimburile comerciale SUA – UE sunt reprezentate de schimburile intra-companie, subliniind legăturile corporative strânse peste Atlantic.

(Descarcă de AICI raportul AmCham privind Acordul de liber schimb SUA-UE)

Barierele tarifare și non-tarifare: Ce vor americanii de la europeni

”Susținem în totalitate eliminarea tarifelor la toate bunurile, fără excepții. Eliminarea totală a tarifelor la intrările în comerțul intra-firmă și bunuri intermediare (produse semi-finite) va elimina o sursă de costuri inutile pentru firme”, afirmă firmele americane reunite în cadrul rețelelor AmCham.

Barierele tarifare la import-export

Companiile americane recunosc că nivelul tarifelor la importul produselor americane de către statele UE este redus, ajungând în medie la 4%. Cu toate acestea, volumul nominal al schimburilor comerciale transatlantice este atât de mare încât companiile din SUA suportă tarife ”destul de mari” la exportul către UE, potrivit unui raport Bloomberg Governement, citat de raportul AmCham.

Detaliat, americanii reclamă probleme cu următoarele grupe de mărfuri și servicii:

  • Produse chimice. Sunt supuse la un tarif mediu de 4,6% pentru intrarea în UE și de 2,8% pentru intrarea in SUA. Sectorul anvelopelor se confruntă cu un tarif mediu de 4% atât în SUA cât și în UE.
  • Industraia auto și a echipamentelor de transport, precum și industria farmaceutică se confruntă cu impedimente tarifare la comerțul în interiorul aceluiași concern, între firmele de o parte și de cealaltă a Atlanticului (comerțul intra-companie).

Barierele netarifare

Barierelor netarifare iau mai multe forme, dar se bazează în principal pe condiționalitățile de reglementare care conduc la măsuri suplimentare și la costuri sau restricții pentru firmele exportatoare.

Exemple de bariere netarifare includ reglementările în domeniul sănătății și al protecției mediului, normele și standardele pentru sectoare specifice, precum și standarde pentru produse.

Aici, companiile americane cer armonizarea standardelor europene și americane. ”Ar oferi atât siguranță pentru clienți cât și o scădere semnificativă a costului pentru toate părțile implicate”, susține raportul AmCham.

În cazul barierelor netarifare, grupele de mărfuri vizate de americani pentru o anumită relaxare din partea europenilor sunt produsele chimice, cosmeticele și produsele farmaceutice.

Desfacerea acestor produse pe piață este ”foarte reglementată”, se arată în raport:

  • Pentru a intra pe piațele europeană respectiv americană, companiile din domeniul chimic trebuie să facă diferite teste, să primească licențe și să îndeplinească un proces de clasificare. În plus, folosirea unor substanțe noi sau exportul de produse chimice speciale pot fi, de asemenea, restricționate.
  • Industria de produse cosmetice, atât din SUA cât și din UE, se confruntă cu diferențe mari în ceea ce privește clasificarea anumitor produse. Unele produse vândute ca produse cosmetice în UE sunt clasificate ca medicamente cu eliberare fără prescripție medicală (over-the-counter) în SUA, care necesită controale mai stricte decât cosmeticele. De asemenea, cerințele de etichetare divergente SUA-UE cresc costurile de import.
  • În SUA, produsele farmaceutice trebuie să fie înregistrate la Administrația alimentelor și medicamentelor ( Food and Drug Administration – FDA), iar aceasta poate crea sarcini administrative suplimentare asupra exportatorilor europeni. În schimb, companiile americane reclamă că în UE, de exemplu, pentru produsele farmaceutice, directiva europeană privind substanțele periculoase se suprapune cu directiva privind înregistrarea, autorizarea, evaluare și restricționarea substanțelor chimice, ceea ce poate însemna că o singură substanță ar putea face obiectul mai multor seturi de definiții și restricții. ”Coerența cerințelor de reglementare lipsește în economia transatlantică”, reclamă raportul american.

Proprietatea intelectuală: SUA și UE versus restul lumii

Un punct în care companiile americane și cele europene își dau mâna împotriva firmelor din restul lumii (și mai ales din Asia) îl reprezintă drepturile de proprietate intelectuală, însă americanii le reproșează europenilor că nu și-au armonizat sistemul de contracarare a acestor amenințări comerciale.

”Există un consens substanțial între UE și SUA privind drepturile de proprietate intelectuală. Dificultățile rezidă în faptul că terții nu acordă aceeași valoare acestor drepturi, precum și în necesitatea ca UE să-și modernizeze și să-și armonizeze protecția secretelor comerciale”, menționează raportul AmCham.

De asemenea, americanii reclamă lipsa unui acord global pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală și că furtul de proprietate intelectuală provenind din anumite piețe emergente dăunează competitivității întreprinderilor transatlantice.

”Un răspuns transatlantic robust și coordonat pentru privind furtul de proprietate intelectuală este imperios necesar”, consideră companiile americane.

Barierele investiționale: Americanii le reproșează europenilor impredictibilitatea legislativă

În privința mediului investițional, companiile americane reproșează Uniunii Europene impredictibilitatea legislației din statele membre UE.

”Pentru companiile americane, lipsa de predictibilitate a mediului de reglementare pe termen scurt și mediu din UE creează incertitudine juridică, descurajând investițiile”, reclamă americanii.

Pentru soluționarea acestor probleme, companiile americane vor o abordare de principiu la nivelul UE, pentru promovarea unor cadre deschise, transparente și nediscriminatorii. Declarația comună privind principiile comune pentru investiții internaționale convenite de către SUA și UE în 2012 ar putea oferi un punct de plecare pentru dezvoltarea unui mediu de reglementare restructurat, se arată în raportul AmCham.

În domeniul serviciilor, firmele americane reproșează Uniunii Europene fragmanetarea pieței unice europene între țările membre, însă recunosc că și în SUA sunt diferențe de reglementare de la un stat la altul.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »