Aderarea la Schengen: Șansele reale și problemele din spatele declarațiilor politice

De Anne-Marie Blajan | 21.1.2015 .

spatiul schengenRomânia a reînceput să afirme public, odată cu instalarea în funcţie a noului preşedinte, Klaus Iohannis, dorinţa de aderarea la spaţiul Schengen. Într-un context deloc favorabil, mai ales după atacurile de la Paris, când şi-au pierdut viaţa 12 oameni în redacţia săptămânalului de satiră Charlie Hebdo.

cursdeguvernare.ro a consultat surse europene, dar şi experţi, pentru a decela ce este discurs politic, ce este populism şi care sunt perspectivele reale de aderare la Schengen ale României şi Bulgariei. Și, mai ales, şi cât de mult îşi doresc, în realitate, autoritățile acestor ţări aderarea în acest moment, dincolo de discursul politic.

***

Aderarea României la spaţiul Schengen este un obiectiv care rămâne în atenţie, susţin sursele politice consultate de cursdeguvernare.ro, însă acum a devenit şi mai greu, după atentatele de la Paris, care oferă argumente populiştilor şi pun presiune asupra guvernelor vest-europene.

Guvernul Spaniol a vorbit despre reintroducerea controalelor la granţele interne ale UE, însă implicaţiile unei astfel de decizii şi realizarea propriu-zisă este extrem de complicată. Nici măcar modificarea regulilor Schengen nu poate fi luată în discuţie, a fost semnalul dat de reprezentantul permanent al Lituaniei – ţară care deţine în acest moment preşedinţia Consiliului UE.

Introducerea controalelor la frontiere este stipulată în regulile Schengen, în anumite condiţii şi pentru o perioadă determinată de timp:

  • dacă există o ameninţare la adresa politicilor publice sau la adresa securităţii interne, inclusiv în urma incidentelor teroriste sau ameninţărilor, atât ale teroriştilor, cât şi ale crimei organizate
  • reintroducerea controalelor pentru o perioadă de până la 30 de zile
  • dacă ameninţarea este mai gravă, durata poate depăşi 30 de zile, dar nu mai mult de jumătate de an
    la fiecare 30 de zile are loc o evaluare a situaţiei

România – pregătită tehnic, şi cu susţinerea noii Comisii. Dar…

Revenind la România, preşedinţia letonă a Consiliului UE asigură România de sprijinul său în atingerea acestui obiectiv. Nu există termene privind aderarea la Schengen, a spus ambasadorul leton la Bucureşti. Dar, “după informaţiile pe care le avem, considerăm ca fiind realistă posibilitatea de a se ajunge la o decizie în timpul Preşedinţiei letone”, care se încheie la sfârşitul lunii iunie.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a vorbit despre eforturile care se vor face pentru ca a convinge “partenerii noştri din acele state care nu sunt încă pe deplin convinşi că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen”.

“Există foarte multe investiţii care s-au făcut de-a lungul timpului pentru pregătirea aderării la Spaţiul Schengen, există foarte mulţi specialişti extrem de bine pregătiţi care ştiu să gestioneze această frontieră, echipamentele care sunt folosite sunt la cel mai înalt nivel, unele chiar depăşesc în performanţă echipamente utilizate de către state care sunt deja în Spaţiul Schengen”, a explicat ministrul Aurescu.

România a avut o evaluare tehnică pozitivă, care însă nu se ştie cât timp va mai rămâne valabilă, dacă aderarea se amână ani de zile.

Este o situaţie care nu s-a mai întâlnit până acum. Nu este clar ce se poate întâmpla. Dar probabil dacă se va mai amâna mult, 3 – 4 – 5 ani, atunci în mod cert se va pune problema reluării evaluării tehnice. Nu exclud asta“, au spus sursele europene consultate de cursdeguvernare.ro.

În ciuda asigurărilor primite şi de la preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, statele membre care trebuie să decidă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen trebuie convinse şi este puţin probabil că o vor face cu uşurinţă.

Olanda a fost cel mai aprig oponent şi a legat aderarea la Schengen de reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. A cerut două rapoarte MCV pozitive, ceea ce nu a fost cazul, dimpotrivă, la vremea respectivă ele s-au înrăutăţit, mai ales după criza politică din vara anului 2012.

Iar acum atacul de la Paris a oferit noi argumente.

Argumentele oponenţilor

“Climatul necesar aderării Romaniei şi Bulgariei la spaţiul Schengen nu era unul favorabil, nici înaintea atacurilor de la Paris”, spune Paul Ivan, expert la European Policy Centre, un think tank de la Bruxelles.

Disponibilitatea unor state din vestul Europei faţă de extinderea spaţiului de liberă circulaţie este foarte redusă, continuă acesta.

“Sunt o multitudine de factori, unii interni acestor ţări, precum sporirea în popularitate a partidelor populiste, antiimigraţie, frica de valurile migratorii din est, iar alţii externă, precum sporirea presiunii asupra graniţelor externe ale Europei, în bună măsură ca urmare a conflictelor din Orientul Mijlociu extins şi din Africa”, argumentează acesta.

Faptul că aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar crea o legătură terestră între Grecia, un punct important de intrare a migranţilor în Europa, şi restul spaţiului Schengen nu ajută nici el, mai spune Paul Ivan.

Dimitar Bechev, expert la Institutul European al London School of Economics, spune că tocmai temerile de afluxul de migranţi sirieni, nord-aricani care intră în Bulgaria pe la graniţa cu Turcia ar trebui să accelereze eforturile celor două ţări de integrare în Schengen, pentru ca povara pe care o reprezintă această migraţie să fie susţinută de întreaga Uniune.

Pe de altă parte, atacul de la Paris nu poate fi un argument, în condiţiile în care atacatorii au fost cetăţeni francezi, nu au venit din afara UE.

“Complicele lor a fost arestat la graniţa Bulgariei cu Turcia , graţie mandatului de arestare european – un instrument compensatoriu pentru a fi siguri că infracţiunile transfrontaliere sunt abordate eficient, în condiţiile în care nu avem controale la frontierele interne. Spaţiul Schengen nu trebuie să fie ţapul ispăşitor”, spune Dimitar Bechev.

Pe de altă parte, România şi Bulgaria sunt monitorizate, astfel încât statele membre au un argument prin MCV – care ridică insistent problemele de corupție ale celor două țări.

În trecut, preocupărilor privind capacitatea României de a apăra graniţa externă a UE, din cauza corupţiei celor din poliţia de frontieră şi a vameşilor, li s-a răspuns cu ample acţiuni de curăţare a acestora, chiar în faţa camerelor televiziunilor, care au transmis arestarea unor echipe întregi de funcţionari corupţi.

În plus, România a invitat vameşi şi poliţişti de frontieră germani, francezi şi olandezi să patruleze alături de cei din România, de pe graniţa estică, pentru a se convinge şi singuri de abilităţile şi calificarea colegilor români.

Nu în ultimul rând, România a reuşit să fie dată exemplu de apărare a graniţei maritime, pe marea Neagră, la evaluările bianuale care au loc în Uniune privind spaţiul Schengen.

Însă niciuna dintre aceste acţiuni nu a înlăturat opoziţia, suscitată de perioade electorale succesive în statele occidentale.

Comisia Europeană, un susţinător al României în acest dosar, a sugerat autorităţilor de la Bucureşti o politică a declaraţiilor mai discretă şi a faptelor mai intensivă. Nu a folosit României faptul că, în mod repetat, a adus în discuţie dorinţa de integrare în spaţiul Schengen, spuneau pentru cursdeguvernare.ro surse europene.

Nu a făcut decât să arate eşecul îndeplinirii acestui obiectiv, au completat acestea. Perioada de respingere a României a început cu alegerile din Olanda din 2012, apoi cu cele din Franţa, Germania, ca perioada electorală să se finalizeze cu alegerile locale franceze şi cele europene din 2014.

Iar autorităţile de la Bucureşti au înţeles mesajul şi nu au mai adus în discuţie, cel puţin în spaţiul public, aderarea la Schengen.

Bulgaria – aderarea până în 2018, când va deţine preşedinţia Consiliului UE

Spre deosebire de autorităţile române, care spun că obietivul nostru e integrarea în spaţiul de circulaţie european, dar nu au mai pus o ţintă temporală, bulgarii au fost mai pragmatici.

Într-un fel, a fost şi o reacţie la valul de imigraţie clandestină din Grecia, care adăposteşte o jumătate de milion de refugiaţi. La un moment dat, susţin sursele europene consultate de cursdeguvernare.ro, bulgarii nu au mai vrut aderarea, pentru că eliminarea graniţelor cu Grecia nu ar fi făcut decât ca imigranţii să se reverse peste frontieră.

Autorităţile de la Sofia declarau la începutul anului trecut că până în 2018 ar vrea ca Bulgaria să fie integrată în Schengen. Nici rezultatele rapoartelor MCV nu erau conforme cu cerinţele autorităţilor olandeze, dar Sofia a preferat şi să fie mai pregătită pentru valul de imigranţi.

Bulgaria a construit un gard la graniţa cu Turcia, pe 160 de km de graniţă din cei 240 pe care îi are cu ţara vecină. Motivul invocat a fost împiedicarea animalelor să treacă în Bulgaria, în urma detectării unei îmbolnăviri a animalelor, însă în realitate a fost dorinţa de a împiedica sirieni şi irakieni să intre ilegal în ţară.

Bulgaria a fost criticată pentru ridicarea gardului, dar guvernul a argumentat că există suficiente puncte de frontieră, iar imigranţii pot solicita acolo statutul de refugiat.

Marea Neagră este o frontieră forţată şi ea, iar autorităţile române, dar şi cele bulgare, s-au confruntat în ultima vreme cu imigranţi ilegali veniţi pe mare. Iar înrăutăţirea situaţiei în Siria şi irak, ameninţarea Statului Islamic nu face decât să crească probabilitatea mai multor doritori să ajungă într-o tară a Uniunii, chiar dacă pentru mulţi România şi Bulgaria sunt doar ţări de tranzit, ţinta fiind ţările vest-europene.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »