Alegeri în Spania. De ce le va pierde Zapatero

De Alexandra Fusoi | 20.11.2011 .

Premierul Zapatero se pregăteşte de plecare

Alegătorii spanioli se pregătesc să sancţioneze la alegerile legislative anticipate de duminică guvernul socialist condus de Jose Luis Rodriguez Zapatero, nevoit să aplice măsuri de austeritate dure pentru a evita falimentul ţării – potrivit ultimelor sondaje de opinie.

De altfel, campania electorală a fost dominată de teme economice, într-un moment în care rata şomajului se menţine la niveluri record, de peste 21 la sută.

Sondajele de opinie indică de multă vreme o victorie categorică a conservatorilor, înlăturaţi de la putere în mod neaşteptat în 2004, după atentatele teroriste din gara Atocha. Partidul Popular, conservator, ar urma să obţină între 190 şi 195 dintre cele 350 de mandate ale Camerei inferioare a Parlamentului spaniol, reprezentând cel mai bun rezultat electoral obţinut vreodată de partid.

Partidul Socialist PSOE ar urma să obţină cel mult 121 de, iar liderul partidului şi-a recunoscut practic înfrângerea dinaintea scrutinului.

Liderul conservator Mariano Rajoy, probabil viitor prim-ministru, a anunţat că intenţionează să ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor şi liberalizarea pieţei muncii şi să aplice un „plan de şoc pentru întreprinzători”.

Liderul conservator cere pieţelor financiare un răgaz

El a cerut însă pieţelor şi investitorilor un răgaz. „Sperăm că vor înţelege că alegerile sunt chiar aici, iar cei care câştigă au dreptul la un minimum de timp, de preferinţă mai mult de jumătate de oră”, a spus el.

Dezamăgirea electoratului spaniol faţă de clasa politică a devenit vizibilă cu ceva vreme în urmă, când „indignaţii” de la Madrid au captat atenţia întregii lumi, devenind model pentru nemulţumiţii din întreaga Europă. Începând din mai, ei au organizat manifestaţii în marile oraşe, protestând împotriva ambelor mari partide şi afirmând că politicile acestora aduc beneficii numai celor bogaţi.

Guvernul spaniol nu este primul înlăturat de la putere ca urmare a crizei economice – situaţii similare au fost în Irlanda, Portugalia, Grecia şi Italia.

Mariano Rajoy va veni la conducerea guvernului cu un mandat clar, Partidul Popular urmând să aibă nu numai o majoritate clară în Parlament, ci şi controlul asupra majorităţii regiunilor autonome şi a celor mai multe dintre marile oraşe.

El vrea să reducă deficitul public de la circa 9 la sută din PIB până la 4,4 la sută din PIB, fără a afecta programele sociale, mergând pe ideea că reducerea cheltuielilor va stimula investiţiile, în condiţiile în care refacerea încrederii va impulsiona creditarea.

În aceste condiţii, viitorul guvern conservator va trebui să acţioneze extrem de repede pentru a convinge pieţele că intenţionează să ia măsuri ferme pentru a salva ţara de la faliment. Guvernul va trebui să recâştige atât încrederea propriei populaţii, cât şi a investitorilor şi pieţelor globale.

Analiştii consideră că Spania se află într-o situaţie mai bună decât Italia în ceea ce priveşte datoriile şi solvabilitatea, raportul datorie/PIB fiind de 60 la sută în Spania şi de 120 în Italia. În plus, Italia are o datorie de 1,9 trilioane de euro, în timp ce Spania, de numai 660 de miliarde de euro, potrivit analiştilor de la Deutsche Bank.

A patra economie din zona euro a trecut în trei ani de la creştere rapidă la stagnare

Spania este a patra economie din zona euro, dar a trecut, în numai trei ani, de la un ritm de creştere mai rapid decât al tuturor vecinilor săi la stagnare, iar spaniolii îl acuză pe Zapatero că nu a reacţionat suficient de rapid în momentul instalării crizei.

În 2007, Spania avea un ritm de creştere de 3,5 la sută, pentru ca în 2008 să înregistreze deficit şi o rată de creştere de numai 0,9 la sută, iar în trimestrul al treilea din 2008 să intre în recesiune. În prima parte a anului 2009, a adoptat un plan de stimulare economică, cu o valoare estimată la 5 la sută din PIB.

În primul trimestru din 2010, rata şomajului ajungea deja la 20 la sută, cu 4,6 milioane de şomeri, dar economia spaniolă a ieşit din recesiune, odată cu creşterea exporturilor.

Abia în mai 2010, Zapatero a anunţat o serie de restricţii, care prevedeau reducerea salariilor bugetarilor şi înghţarea creşterilor de pensii, iar în următoarele şase luni a mai adoptat şi alte măsuri de austeritate, inclusiv creşterea cu 2 la sută a TVA.

Potrivit unei analiye preluate de ZF, cheltuielile guvernamentale ajunseseră în 2010 la 45% din PIB-ul de 1.000 mld. euro al ţării, în vreme ce veniturile nu reprezentau decât 36% echivalent PIB, într-o ţară în care, în urmă cu trei ani, avea un excedent bugetar de 20 mld. euro.

În iunie, guvernul spaniol a adoptat o reformă a pieţei muncii, criticată dur şi de sindicate şi de patronate, iar ulterior a propus şi o serie de măsuri care asigure mai multă flexibilitate în privinţa angajărilor şi concedierilor.

În ianuarie 2011, Spania a adoptat reforma pensiilor, cu creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, iar în septembrie Parlamentul a aprobat un amendament constituţional care obligă guvernele viitoare să menţină un buget echilibrat în perioade de creştere economică normală.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »