Alegeri Italia: Lovitură pentru UE – Coaliția de centru-dreapta a lui Berlusconi câștigă alegerile, pe locul doi partidul populist Mișcarea 5 Stele

De Victor Bratu | 5.3.2018 .

Cele mai mari șanse pentru formarea viitorului guvern le are coaliția de centru – dreapta condusă de fostul premier Silvio Berlusconi (81 de ani), care însumează aproximativ 35% din opțiunile electoratului (225-265 de locuri) – sub pragul de 40-45% din voturi (316 locuri în parlament), necesar pentru a ajunge la majoritate în parlament pe noul sistem electoral italian.

Pe locul doi, Partidul populist și antisistem Mișcarea 5 Stele (M5S) este formațiunea cea mai votată în alegerile parlamentare din Italia, obținând între 29,5% şi 32,5% din voturi, conform exit poll-urilor.

Pe de altă parte, marele câștigător, M5S, care îl nominalizase ca premier  pe Luigi Di Maio (31 ani, fost președinte al camerei inferioare a prlamentului), și care s-a opus din start formării unei coaliții cu formațiunile tradiționale, s-ar putea răzgândi.

Comentatorii se întreabă pe cine va alege M5S, între Liga Nordului și Partidul Democrat, pentru a forma un eventual guvern?

Rezultatele vor fi anunțate luni, după prânz, și ele ar putea aduce unele corecturi importante, ținând cont că sondajele de la ieșirea de la vot au avut mereu erori mari, în Italia.

Editorul BBC Europe Katya Adler a scris comentat imediat după anunțarea sondajelor, că “teoretic, este posibil să se adeverească un rezultat de coșmar pentru Europa: o coaliție între populiștii eurosceptici: M5S și Ligă (Liga Nordului – n. red.)”.

Rezultatele pe formațiuni:

  • M5S: 29, 5 – 32,5%
  • Partidul Democrat (PD, centru-stânga, al fostului premier Matteo Renzi), cu un scor estimat a fi între 20% şi 23%.
  • Partidul Forza Italia (FI, centru-dreapta), condus de Silvio Berlusconi: 12,5%-15,5%,
  • formațiunea de extremă-dreaptă Liga Nordului, condusă de Matteo Salvini: 12,5%-15,5%
  • partidul naţionalist-conservator Fraţii Italiei (FdI), condus de Giorgia Meloni: 3,5% şi 5,5%.
  • Partidul Liber şi Egali (LeU); 3%-5%
  • formaţiunea +Europa: 2%-4%
  • Noi cu Italia: 1%-3%
  • Mişcarea Civică Populară: 1%-2%.

Cele mai importante formațiuni populiste, M5S și Liga Nordului au obținut în Senat rezultate mult mai bune decât erau prognozate.

Blocul de centru – dreapta, cu cele mai multe șanse de a prelua guvernarea, este format din Forza Italia (al lui Silvio Berlusconi), euroscepticii din Liga Nordului și extrema-dreaptă Frații Italiei.

În varianta în care va ajunge la guvernare, coaliția îl va numi ca premier pe Antonio Tajani, președintele Parlamentului European. Silvio Berlusconi (care a avut patru mandate de prim-ministru), nu poate deține nicio funcție de demnitate publică, deoarece a fost condamnat pentru evaziune fiscală.

Varianta preferată de UE ar fi o coaliție între PD și Forza Italia.

“Coșmarul Europei, pe cale de a se adeveri”

Italia este a treia economie a UE (fără Marea Britanie) și ascensiunea formațiunilor antieuropene și antiimigrație a provocat o mare îngrijorare la Bruxelles, precum și în principalele capitalele (Berlin și Paris).

Aceste partide au urcat în ultimii ani în preferințele electoratului cu un discurs plin de acuze la adresa politicilor UE și susținând că regulile bugetare dictate la nivel comunitar împiedică revenirea economică a Italiei.

Atât M5S, cât și Liga Nordului, au promis inițial referendumuri pentru renunțarea la euro, dar au abandonat uletrior această retorică.

Prezentarea exit-pollurilor a fost imediat urmată de comentarii ale analiștilor privind impactul alegerilor asupra Europei, rezultatul fiind comparat cu Brexitul și alegerea lui Donald Trump în SUA.

“Uniunea Europeană va avea o noapte grea,” a transmis pe Twitter Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța.

Lege nouă, multă confuzie

Au fost primele alegeri desfășurate pe legea votată în ctombrie 2017, o reglementare care i-a bulversat pe italieni:

  • 36% din parlamentari vor fi aleşi în colegii uninominale
  • 64% sunt aleși pe liste.

Până acum, italienii îşi puteau împărţi votul între candidaţi individuali şi partide, pe când acum, fiecare vot va conta şi pentru uninominal, şi pentru listă.

The four-time prime minister – who has allied himself with the anti-immigrant League party – has backed European Parliament President Antonio Tajani as his choice to lead the country.

Marele subiect al campaniei – imigrația

Cel mai dezbătut subiect al campaniei electorale a fost cel al imigrației – în Italia au ajuns din Libia, traversând Mediterana, aproximativ 600.000 d eimigranți, după 2013.

Aceasta a făcut ca majoritatea politicienilor, inclusiv cei din mainstream, să abordeze tema în termeni tot mai duri.

Silvio Berlusconi a calificat prezența imigranților ilegali drept o bombă socială și a cerut deportări în masă.

În campanie au au avut loc mai multe ciocniri violente între suporterii extremei-drepte și antifasciști.

Economia a reprezentat și ea o temă importantă, însă analiștii au constatat că partidele au vorbit mai mult despre pensionari, decât despre tineri, probabil din cauza ratelor mari de absenteism înregistrate în mod obișnuit în rândul celor din urmă

Economia Italia este în creștere, dar PIB-ul se află încă sub nivel anterior crizei financiare, notează analiștii, care arată că numărul persoanelor în risc de sărăcie este foarte ridicat – 18 milioane, iar șomajul se situează la 11%, toate acestea fiind motive de nemulțumire ce au dus duminică la succesul populiștilor și extremiștilor.

De ce sunt importante pentru România alegerile din Italia

1.Comunitatea românească din pensinsulă, cea mai mare din diaspora

  • Cetăţenii români reprezintă cea mai numeroasă comunitate străină din Italia
  • este cea mai mare comunitate de români din diaspora –  conform datelor Institutului italian de statistică, la 1 ianuarie 2017 iexistau 1.168.552 cetăţeni români rezidenţi în Italia.
  • În Italia există peste 100 de asociaţii româneşti.
  • În luna septembrie 2011, autorităţile italiene au recunoscut Episcopia Bisericii Ortodoxe Române (BOR).

2. Relațiile economice – Italienii, cei mai numeroși investitori străini în România

Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai României, atât din punct de vedere prin prisma schimburilor comerciale, cât şi prin cea a investiţiilor efectuate.

În prezent, Italia ocupă:

  • locul 1 în topul investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe piaţă.
  • locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României (după Germania);
  • locul 6 în topul investitorilor străini din punct de vedere al capitalului investit (la 31 mai 2017 erau înregistrate în România 44.412 societăți aparținând unor persoane fizice sau juridice italiene)
  • capitalul total investit de italieni în România – 2,34 miliarde euro

Schimburile comerciale:

  • la 31 martie 2017 schimburile comerciale româno-italiene însumau 3,510 miliarde euro, din care 1,760 miliarde euro la export și 1,750 miliarde euro la import.
  • Ponderea în total comerț este de 10,56% (11,38 la export și 9,85% la import).
  • La sfârșitul lunii martie 2017 s-a inregistrat un sold pozitiv al balanței comerciale, de 8,86 milioame euro

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »