”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

De Iulian Soare | 27.8.2019 .

Călin Popescu Tăriceanu mirându-se că a fost parte a unei guvernări atât de slabe

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a partidului de a rupe coaliția de guvernare cu PSD.

O coaliție care a guvernat România doi ani și jumătate, începând cu ianuarie 2017. O coaliție în care ALDE a jucat în permanență rolul partenerului ”junior” care a acceptat, prin vot, toate fanteziile politice ale lui Liviu Dragnea. La care a adăugat propriile fantezii – ne amintim atacul la adresa băncilor și a guvernatorului Mugur Isărescu purtat vehement de fostul senator ALDE Daniel Zamfir.

În momente-cheie ale guvernărilor PSD-ALDE, când ar fi putut să spună lucrurile pe care le-a spus ieri, Călin Popescu Tăriceanu, în cel mai bun caz, a tăcut.

A început să critice abia după dispariția din viața publică a partenerului Liviu Dragnea și după ce a văzut că pretențiile îi sunt refuzate de Viorica Dăncilă.

Plecarea miniștrilor ALDE din guvern este un bun prilej să amintim contribuția acestui partid la actul guvernării.

Rectificarea bugetară și proiectul de buget 2019 – nicio problemă

Rectificarea bugetară a fost adoptată în guvern în 12 august 2019. Miniștrii ALDE n-au avut nicio obiecție, dar o oră mai târziu, partidul constata: „Rezultatele exerciţiului bugetar dovedesc incapacitatea administrativă de a pune în aplicare marile proiecte de investiţii stabilite.”

(Citiți și: Guvernul a adoptat rectificarea bugetară. Miniștrii ALDE aprobă, apoi partidul critică rectificarea)

”Nu putem merge mai departe cu construcții bugetare care constatăm după jumătate de an că nu se pot derula așa cum ne-am imaginat”, spunea luni Călin Popescu Tăriceanu.

Asta după ce, în februarie, atunci când analiza cu Liviu Dragnea, Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici proiectul de buget 2019, singura obiecție a președintelui ALDE era legată de nivelul bugetelor alocate serviciilor secrete.

Tăriceanu și Chițoiu, părinții unui proiect de buget renegat

(Citiți și: Improvizațiile coaliției de guvernare amână adoptarea proiectului de buget 2019)

Liderul ALDE a susținut în primă fază chiar și OUG 114, adoptată de guvern în decemrie 2018, în ultima zi de lucru înainte de Crăciun. ”Măsurile fiscale vor conduce la creșterea puterii de cumpărare fără a reduce competitivitatea economiei””, justifica Tăriceanu adoptarea ordonanței care a introdus celebra ”taxă pe lăcomie”.

(Citiți și: DOCUMENT / Au făcut-o. Seara, în ultima zi de lucru înainte de Crăciun)

Legislație FFW pentru Fondul suveran și Banca de Dezvoltare

Parlamentarii ALDE au fost coinițiatori ai proiectelor depuse în Parlament, în noiembrie 2017, a legilor pentru inființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și a Băncii de Dezvoltare a României.

Sunt necesare pentru “stimularea economică” și pentru “dezvoltarea anteprenoriatului”, afirma Tăriceanu,  cerând dezbaterea proiectelor în procedură de urgență.

(Citiți și: Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun)

Avocatul modificărilor din legile justiției

Călin Popescu Tăriceanu și-a pus semnătura, alături de Liviu Dragnea, pe un comunicat care, în noiembrie 2017, transmitea Departamentului de Stat american, care ceruse legislativului din România să nu modifice legislația pe Justiție, că ”deciziile din Parlament se desfășoară în numele suveranității poporului și nu pot face obiectul niciunei forme de presiune”.

(Citiți și: Reacția cuplului Dragnea-Tăriceanu la mesajul oficial al SUA pe legile Justiției: Deciziile din Parlament nu pot face obiectul niciunei forme de presiune)

Liderul ALDE a dus același tip de bătălie chiar și cu familii politice europene îngrijorate de presiunile puse pe Justiție.

Norica Nicolai (foto), reprezentant ALDE în Parlamentul European, a avut cea mai dură reacție pe acest subiect:

 „Am un mesaj pentru Guy Verhofstadt și Manfred Weber, politicieni pe care credeam că-i cunosc, care își permit să dea ordine sistemului de #justiție din România și cer suspendarea legilor din țara noastră doar pentru ca ei să-și bifeze proiectul politic de a o pune pe Laura Codruța Kovesi în fruntea EPPO.

Destul! M-am săturat de dublul vostru standard, m-am săturat de faptul că ne cereți permanent o justiție independentă, dar ne dați ordine de la Bruxelles pentru ca cei care vă servesc interesele să fie exonerați de răspundere. Lucrul acesta explică de ce unii au ales să părăsească UE, iar alții să o conteste. Într-o Uniune Europeană care presupune că respectă statul de drept și propriii cetățeni, nu au ce căuta astfel de comportamente hegemonice care dăunează întregului proiect european.

Am înțeles clar că voi sunteți cei care vreți o altă Uniune Europeană, doar a voastră, a celor care și-au făcut un scop în viață din a-i umili pe ceilalți. Nu asta este Uniunea Europeană la care noi am aderat și care ni s-a promis, ea este o #Uniune a respectului, a solidarității, a egalității dintre cetățeni și statele membre.

Sper ca următorul Parlament #European să nu vă mai găsească în poziții din care să vă manifestați în acest mod față de #Europa deoarece voi sunteți cei care faceți cele mai mari deservicii acestui proiect.”

Complici tăcuți ai inițiativei de mutare a Ambasadei din Israel

Cea mai controversată acțiune de politică externă a PSD și a guvernului Dăncilă a fost ideea mutării sediului ambasadei României din Israel – o acțiune care a costat România. Ministrul ALDE de Externe, Teodor Meleșcanu, nu s-a opus public acestei acțiuni sugerate de Liviu Dragnea și doar a încercat să evite acutizarea conflictului între guvern și președinte.

(Citiți și: Teodor Meleșcanu: Analiza privind ambasada din Israel, finalizată. Am pus argumentele pro și contra, nu noi decidem)

În martie 2019, Călin Popescu Tăriceanu declara: ” În final, decizia va trebui să o ia Guvernul, dar am convingerea că Guernul va dori să se consulte cu Parlamentul să joace un rol activ prin Senat și Cameră. Ne așteptăm să avem posibilitatea să luăm parte la aceste consultări prin dezbateri care să ne ajute să formulăm un punct de vedere.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

G7: Dosarele ”Trump vs. restul lumii” amenință să compromită reuniunea de la Biarritz.

Pentru prima dată din 1975 încoace, de când se întâlnesc pentru a găsi soluții la problemele lumii, liderii celor mai mari şapte puteri riscă să […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »