Atentatele de la Paris, liderii europeni și politica privind refugiații: Situația Germaniei, pericolul Franței

De Mariana Bechir | 17.11.2015 .

Atentatele de la Paris s-au produs într-un moment sensibil pentru Franța și Europa, scrie Financial Times, iar analiștii occidentali se întreabă deja care va fi impactul asupra politicii Uniunii privind migrația, date fiind primele reacții din partea statelor membre deja catalogate ca indisciplinate în problema cotelor obligatorii de relocare.

Atacurile soldate cu 129 de morți și aproximativ 350 de răniți internați au schimbat agenda summitului G20, unde problema centrală a devenit combaterea terorismului.

La Viena, șefii dimplomației din SUA și Rusia, împreună cu reprezentanții statelor din zonă, au ajuns în sfârșit la un acord și au convennit un calendar clar privind soluționarea problemei politice din Siria.

În 6 luni trebuie învestit un guvern de uniune națională, iar în cel mult 18 luni vor fi organizate alegeri libere, sub supraveghere ONU și pe baza unei noi Constituții.

Terorismul și Siria nu mai sunt o problemă de ignorat, declara pentru cursdeguvernare.ro analistul Dan Dungaciu, care spunea că este plauzibilă o intervenție la sol a Franței și aliaților, probabil într-o formulă largă și în parteneriat cu Federația Rusă.

Aici se termină însă veștile bune, întrucât în Europa este de așteptat ca reacția statelor membre să fie dictată în mare măsură de presiunea opiniei publice și, mai grav, a extremiștilor.

Schimbare radicală a politicii europene privind refugiații?

Primul care a semnalizat deja pericolul este Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, care avertiza duminică, la reuniunea G20.

“I-aș invita pe aceia din Europa care încearcă să modifice agenda migrației pe care am adoptat-o… Aș dori să le amintesc să fie serioși în legătură cu acest subiect și să nu cedeze acestor emoții primare care nu-mi plac. Înțeleg dificultatea, dar nu văd necesitatea de a schimba abordarea generală”, a declarat duminică președintele Juncker, speriat că atacurile ar putea provoca o schimbare radicală a politicii europene privind refugiații.

Atenționarea vizează în primul rând la statele estice care se plasau oricum pe poziții contrare Planului Juncker de rezolvarea a problemei refugiaților, plan ce conține și relocatrea a 160.000 de refugiați.

Polonia, care a votat la Consiliul JAI  din 22 septembrie cotele Juncker, le va refuza după ce instalarea noului guvern. Ministrul de externe polonez desemnat, Konrad Szymanski, a anunțat acest lucru la numai câteva ore după producerea atentatuluidin Franța: “În fața evenimentelor tragice din Paris, nu vedem posibilitățile politice de a implementa (aceste acorduri – n. red.)”, a spus ministrul.

Sondajele arată că majoritatea cetățenilor sunt împotriva acceptării celor peste 11.000 de refugiați ce-i revin Polonie.

Miercuri, 11 noiembrie, înainte să se fi produs masacrul din Paris, aproximativ 30.000 de persoane au ieșit au participat, la chemarea extremei naționaliste, la un marș desfășurat sub sloganul „Polonia – polonezilor, polonezii pentru Polonia”.

În Elveția, ministrul apărării și protecției civile, Ueli Maurer, a declarat că țara cantoanelor trebuie să discute zilele următoare închiderea granițelor, cum au făcut și alte state din spațiul Shengen.

Ministrul este membru al Partidului Poporului Elvețian, antiimigrație, care a obținut cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare din octombrie.

Germania, situație cu două tăișuri

În Germania, politica porților deschise practicată de cancelarul Angela Merkel va fi uitată curând, probabil.

A spus-o foarte concis ministrul de finanțe bavarez Markus Soeder: „Zilele imigrației necontrolate și ale intrărilor ilegale nu mai pot continua așa. Parisul schimbă totul”.

„CSU îl sprijină pe cancelar, dar ar fi bine dacă Angela Merkel ar recunoaște că deschiderea frontierelor pentru o perioadă nelimitată de timp a fost o greșeală”, a mai spus Markus Soeder.

Presiunile Uniunii Creștin-Socială (CSU), aliatul bavarez al creștin-democraților, crescuseră în ultima săptămână, oricum, și a existat un moment în care comunicarea dintre cei doi parteneri se blocase, aparent. Ministerul de Interne anunțase că Germania revine la regulile Dublin și va retrimite imigranții în primul stat UE de intrarea.

Atentatele din Paris vor oferi exact pretextul pentru a ieși onorabil din situația în care se ajunsese.

Aceasta va tensiona însă relația cu statele mici de pe ruta balcanică, incapabile să facă față financiar și logistic unei asemenea răsturnări de situație. Bulgaria a atenționat deja Berlinul că o astfel de măsură este inacceptabilă.

Statele care ar deveni victime ale unei asemenea decizii ar avea un motiv în plus să acuze Germania că a creat criza refugiaților, reproș făcut deja de premierul Viktor Orban.

Franța, pericolul Le Pen 

În Franța, luna viitoare urmează alegeri regionale, iar sondajele arătau deja o creștere a liderului Frontului Național, Marine Le Pen, în nord.

Nepoata sa, Marion Maréchal-Le Pen, se plasează bine în sud, în Provence.

Imediat după atentate, Marine Le Pen a ieșit cu o declarație extrem de dură la adresa politicii europene și a cerut închiderea moscheilor radicale și expulzarea tuturor imigranților ilegali.

În actualul context, Frontul ar putea deveni marele câștigător al apropiatelor alegeri.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »