Audiere cu uşile închise a Corinei Creţu în Parlament

De Anne-Marie Blajan | 23.9.2014 .

Corina Creţu, comisarul nominalizat al României, a fost audiată luni în parlamentul de la Bucureşti, de către comisiile reunite de afaceri europene, ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Audierea a avut loc cu uşile închise. Surse politice au declarat pentru cursdeguvernare.ro că această manieră a fost dorinţa PSD, pentru a evita dezbaterile aprinse şi controversele pe marginea pregătirii Corinei Creţu, i ar fi putut aduce prejudicii la audierea în Parlamentul European.

“Am fost surprinsă. Nu mi se pare a avea o justificare, pentru că aşa ne mai învăţăm şi noi cu temele europene”, este opinia senatoarei Gabriela Creţu (PSD).

Senatoarea PSD a explicat – în calitatea sa de raportor pe legea de cooperare dintre guvern şi parlament, care stipulează audierea în parlamentul naţional al persoanelor nominalizate pentru postul de comisar european – care este scopul acestei audieri şi l-a contrazis pe liderul PSD, Victor Ponta, în explicarea acestei proceduri.

Gabriela Creţu a spus că parlamentul naţional nu audiază competenţa pentru portofoliul atribuit nominalizatului, ci cu totul alte aspecte, întrucât parlamentul naţional nnu are competenţele pentru această evaluare pe care, o face de altfel, Parlamentul European.

“Trebuie să audiem persoana nominalizată de guvern, indiferent de portofoliu. Pentru că îi analizăm profilul politic, concepţia despre Europa sau în care tabără se va plasa când vor apărea idiferenţe de opinii pe politici în Colegiul Comisarilor. Aş fi vrut să purtăm o asemenea discuţie şi să nu intrăm în detlii de politici regionale”, a afirmat parlamentarul PSD pentru cursdeguvernare.ro.

Senatoarea a mai afirmat că este pentru prima dată când se aplică legea, Legea 373/2013, şi crede că “este un pas înainte”, chiar dacă audierea trebuia să aibă loc la nominalizarea, comisarului român, în aceste condiţii putând fi audiat şi Dacian Cioloş.

Opoziţia, nemulţumită că nu a primit răspunsurile dorite

Chiar dacă senatoarea Gabriela Creţu spune că în timpul audierii nu trebuia să se intre în aspecte de detaliu ale portofoliului, întreucât asta se va întâmpla în Parlamentul European, reprezentanţii opoziţiei sunt nemulţumiţi că nu au primit răspunsurile dorite.

Deputatul PDL Alexandru Nazare a spus, pentru cursdeguvernare.ro, că a vrut să ştie de la comisarul Corina Creţu cum ar reuşi să rezolve situaţia în care politicile regionale la nivel european ar intra în coliziune cu cele ale partidului din care face parte şi cu planurile guvernului.

De exemplu, care ar fi opţiunea sa dacă autostrada Comarnic-Braşov ar fi finanţată din fonduri europene sau, aşa cum îşi doreşte guvernul, prin parteneriat public-privat.

“Mi s-a spus că voi primi răspuns ulterior”, a afirmat Alexandru Nazare.

Şi acelaşi răspuns l-a primit şi la o întrebare referitoare la acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020: Care este abordarea agreată de gestionare a banilor, centralizată, cum este în România, sau în varianta de succes poloneză, în care fondurile sunt gestionate la nivel regional, iar rata de absorbţie este de 80%.

“Nu a fost o dezbatere reală”, crede politicianul de la PDL, în timp ce Gabriela Creţu o cataloghează drept o “discuţie deschisă”, în care Corina Creţu s-a descurcat foarte bine.

Premierul Ponta şi-a susţinut comisarul nominalizat

Premierul Victor Ponta a fost prezent la prima parte a audierii Corinei Creţu. Puterea şi opoziţia au părerile împărţite în ceea ce priveşte prezenţa prim-ministrului.

“Domnul Ponta a conştientizat în ultimul moment că este important, în vederea audierii din PE, să respecte legea. dar, din păcate, audierea trebuia să aibă loc înainte niminalizării”, a spus senatoarea Anca Boagiu, preşedinta comisiei de afaceri europene din Senat.

Aceasta vorbeşte despre eforturile PPE şi ale şefului statului în Consiliul European pentru a obţine importantul portofoliu al politicilor regionale, efort care pare să fie fost conştientizat de Victor Ponta, spune Anca Boagiu.

La rândul său, Gabriela Creţu a vorbit şi ea despre sensibilitatea premierului la obiecţiile opoziţiei. “A simţit nevoia să vină să dea o explicaţie, să spună că respectă legea”, a spus senatoarea PSD, adâugând că nu era nevoie de o susţinere a comisarului european.

“Nu cred că avea nevoie Corina Creţu în galerie de Ponta şi Teodorovici, dar cred că cei doi au considerat că doamna Creţu are nevoie de întăriri, care să inhibe dezbaterea”, a spus şi Alexandru Nazare.

Opoziţia o susţine pe Corina Creţu

Cei doi reprezentanţi ai opoziţiei chestionaţi de cursdeguvernare.ro şi-au arătat şi susţinerea pentru comisarul român. Corina Creţu ar trebui să fie “un comisar implicat şi curajos”, în viziunea lui Alexandru Nazare.

“Sper ca doamna Creţu să depăşească momentul sensibil al audierii din Pe şi să facă faţă portofoliului pe care are norocul şi onoarea să îl primească”, a spus şi Anca Boagiu.

Nici reprezentanta puterii nu crede că vor apărea probleme pe care i le-ar putea face eurodeputaţii opoziţiei în Parlamentul European.

Corina Creţu începe marţi pregătirea pentru audierea din PE

Comisarul român va începe marţi pregătirea pentru audierea din Parlamentul European, o pregătire făcută cu ajutorul experţilor de la DG Regio, directoratul pe care urmează să îl conducă.

“Am avut foarte multe întâlniri cu colegii din comisia de Dezvoltare Regionala din PE şi voi continua aceste întâlniri pentru că aş vrea să-i întâlnesc personal înainte de audieri, pentru a cunoaşte în mod direct preocupările lor şi ceea ce asteaptă de la viitorul comisar european”, a spus Corina Creţu la ieşirea de la audiere.

Fostul eurodeputat PSD a adoptat deja limbajul şi şabloanele comisarilor europeni. Şi-a intrat în rolul care cere echidistanţă faţă de toate cele 28 de state membre, în momentul în care a fost întrebată ce poate face pentru România:

“Este evident că toate statele membre vor beneficia de acelaşi tratament, este un cod de conduită pe care toţi comisarii europeni vor trebui să-l urmeze. (…) Deci eu văd rolul meu ca un ambasador al politicii regionale în raport cu statele membre, în raport cu regiunile şi în raport cu societatea civilă şi comunităţile locale”, a spus Corina Creţu.

Aceata nu crede că sunt “oi negre” printre statele UE, cum ar putea fi considerată România şi a ţinut să argumenteze că sunt 7-8 ţări care mai au de atras peste 50% dintre fondurile alocate în perioada 2007 – 2013.

Citiţi şi:

Noul ”guvern european”: Portofoliul, puterea și bugetele gestionate de Corina Creţu. Organizarea și influențele informale din Comisie

Comisia Juncker / Europarlamentarii – nemulţumiţi de structură şi de unii nominalizaţi. Noii comisari au început organizarea cabinetelor

DOCUMENT / Variantă de lucru a lui Juncker pentru Comisie: Corina Creţu ar putea primi portofoliul ajutor umanitar

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »