De Alexandra Fusoi | 20.12.2011 .
Mariano Rajoy, prim-ministrul desemnat spaniol
Guvernul spaniol va realiza reduceri de cheltuieli publice de cel puţin 16,5 miliarde de euro, vrea să oblige băncile să-şi asume pierderile provocate de creditele neperformante, dar promite o creştere a pensiilor.
Prim-ministrul desemnat Mariano Rajoy şi-a prezentat în Parlament programul economic, înaintea votului de învestitură de marţi, în condiţiile în care costurile pentru împrumuturi au crescut periculos, iar Spania riscă să fie nevoită să recurgă la asistenţă financiară internaţională.
El a mai spus însă şi că pensiile vor creşte anul viitor, pentru a compensa creşterea inflaţiei. „Iar aceasta este singura cheltuială care va creşte”, a afirmat Rajoy. În bugetul pentru 2011, pensiile au reprezentat 112 miliarde de euro.
Economiştii au avertizat însă că reducerile riscă să pună sub semnul întrebării reluarea creşterii, într-o ţară unde ratat şomajului a atins niveluri-record, iar reformele pieţei muncii şi sectorului financiar vor produce rezultate numai în timp.
„Peisajul nu poate fi mai sumbru (…) Nu ne permitem să ne stabilim priorităţi vagi”, a spus Rajoy, care a afirmat că angajările în sectorul public vor fi blocate şi a propus o reducere drastică a numărului companiilor de stat.
„Ne confruntăm cu dificultăţi enorme şi este nevoie de un efort uriaş”, a spus el.
h2>
El a recunoscut că în sistemul bancar spaniol există pierderi latente şi ascunse, în urma „bulei” de pe piaţa imobiliară, însă a promis că guvernul său va obliga băncile să dezvăluie portofoliile de credite neperformante şi să evalueze realist proprietăţile şi terenurile preluate de la dezvoltatorii imobiliari intraţi în faliment.
Rajoy urmează să anunţe măsurile concrete de reducere a cheltuielilor în cea de-a doua şedinţă de guvern, programată pentru 30 decembrie, ţinând cont şi de posibilitatea ca guvernul în exerciţiu să nu fi reuşit să atingă ţinta de deficit de 6 la sută din PIB. Prim-ministrul desemnat a mai spus că bugetul pentru 2012 va fi prezentat înainte de 31 martie, iar una dintre primele legi promovate de guvernul său va fi un amendament constituţional care să prevadă limitarea nivelului de îndatorare şi a deficitului public până în 2020.
În privinţa pieţei muncii, Rajoy insistă asupra unei reforme ample, care să ofere companiilor mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte angajările şi salariile. De asemenea, el a anunţat că profitul reinvestit al companiilor va fi impozitat cu 10 la sută mai puţin decât sumele plătite acţionarilor, iar impozitele pentru firmele mici vor fi reduse. În plus, viitorul guvern vrea să îmbunătăţească sistemul de impozitare pentru pensiile private şi să revină la reducerile de impozite pentru achiziţionarea de locuinţe.
Partidul Popular al lui Rajoy a obţinut o victorie netă la alegerile din noiembrie, înlăturând de la putere guvernul socialist al premierului în exerciţiu Jose Luis Rodriguez Zapatero. După votul de marţi din Parlament, Rajoy urmează să anunţe, probabil miercuri, numele noului ministru de Finanţe, care va trebui să coordoneze reducerile de cheltuieli şi, eventual, noi măsuri de austeritate.
Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare, necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […]
... 
Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […]
... 
Administrația Trump ia în considerare măsura extremă a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea […]
... 
Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […]
... 
Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […]
... 
Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […]
...
Citeste mai departe »
Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […]
...
Citeste mai departe »
Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […]
...
Citeste mai departe »
Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […]
...
Citeste mai departe »
Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […]
...
Citeste mai departe »
România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […]
...
Citeste mai departe »
Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […]
...
Citeste mai departe »
