Balanța României după primul an de Plan Juncker: Peste 200 de proiecte trimise, zero finanțate

De Victor Bratu | 2.3.2016 .

Pe data de 14 ianuarie 2015, la doar 50 de zile de la anunțarea ambițiosului său Plan de investiții pentru Europa, Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă privind Fondul european pentru Investiții Strategice, supranumit Planul Juncker.

Potrivit bilanțului realizat de Comisie la un an de la intrarea în funcțiune a acestui plan, România se află în grupul restrâns al celor 6 state europene care nu au nicio finanțare aprobată sau semnată de Fondul European de Investiții Strategice.

Din lista celor peste 200 de proiecte propuse Comisiei pentru a le include în Planul Juncker, sunt totuși 36 de proiecte aprobate de principiu, majoritatea vizând lucrări din categoria sisteme de apă, canalizare sau deșeuri, care ar fi putut fi realizate cu ajutorul fondurilor europene alocate în exercițiul 2007-2013.

Această aprobare de principiu nu garantează însă că cele 36 de proiecte vor fi și finanțate în final.

Bilanțul Comisiei

Potrivit unui bilanț al Comisiei, situația planului Juncker la luna ianuarie 2016 este ilustrată de următoarele grafice:

12Potrivit unui update realizat pe 2 februarie 2016, situația la zi a celor 145 de tranzacții realizate în cadrul Fondului european pentru Investiții Strategice, cele mai multe finanțări au fost acordate în domeniile Energie, Transport și Mediu.

3Din nou, România lipsește din lista țărilor cu proiecte finanțate în derulare.

Lista României – un deficit de viziune

O listă cu proiecte de 33 de pagini a trimis România Comisiei Europene, în decembrie 2014, ca urmare a solicitării acesteia pentru planul de investiţii Juncker, în valoare totală estimată de 315 miliarde de euro.

Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, au o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro, sunt variate (de la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor), însă majoritatea nu au o relevanță europeană, fiind mai de grabă de interes local.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Proiectele propuse de România în Planul Juncker de investiții: 62 de miliarde – de la magistrale de metrou la autostrăzi”)

Încă de la închiderea apelului de proiecte, Comisia Europeană a precizat că nu toate propunerile primite (peste 2.000) de la statele membre UE vor fi finanţate, selecţia finală căzând în sarcina unei comisii speciale de evaluare, formată din experţi ai comisiei europene şi ai BEI.

Comisia Europeană mai preciza că fondurile nu vor fi împărţite ţărilor, ci vor fi atribuite proiectelor pe baza calităţii lor. În mod evident, oficiali europeni spun că nu se doreşte un echilibru geografic, ci finanţarea unor proiecte bune.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »