Banca Angliei şi aplicarea modelului american în condiţiile din Europa

De Marin Pana | 14.4.2012 .

Economia Marii Britanii s-a contractat cu 0,3% în trimestrul patru 2011 iar primele estimări pentru primul trimestru din 2012 trimit la scădere în continuare, respectiv intrarea în recesiune tehnică, potrivit Wall Street Journal.

Preţurile caselor au scăzut în luna februarie cu cea mai rapidă rată din ultimii doi ani. În cele trei luni anterioare, masa monetară în sens larg ( M 3, care include toate activele de tip monetar, numerar, depozite, alte instrumente financiare) a suferit cea mai mare scădere trimestrială de când este urmărit acest indicator, respectiv anul 1963.

Costurile de împrumut au crescut atât pentru mediul de afaceri cât şi pentru gospodării iar procentajul de neplată a ratelor la creditele deja contractate de IMM – uri este în creştere.

În mod normal, aceste evoluţii nu ar fi trebuit să se producă. Banca Angliei a cumpărat obligaţiuni guvernamentale în valoare de 325 miliarde lire sterline (516,4 milioane dolari), majorându-şi bilanţul mai mult decât oricare bancă centrală.

Cu o politică monetară agresivă similară, economia SUA a reuşit ăn 2011 o creştere de 3% , dublă faţă de cea de 1,4% a Eurozonei. Ori, Marea Britanie a obţinut o performanţă pe jumătate faţă de cea a Eurozonei, ceea ce pune un semn de întrebare.

Diferenţa esenţială se regăseşte la nivelul sistemelor bancare. SUA îşi revine din criză pentru că are un sector bancar bine capitalizat, foarte lichid şi capabil să acorde împrumuturi. Prin contrast, sistemele bancare europene au o mare problemă de finanţare, ceea ce le lasă la mâna pieţelor financiare.

În Europa, rata medie a împrumuturilor faţă de depozite este de circa 110%, în timp ce valoarea similară din SUA este de 78%, conform datelor furnizate de Barclays. Marea Britanie lucrează cu un nivel de 120%, ceea ce spune multe.

Banca Angliei a solicitat băncilor să accelereze plăţile în contul facilităţilor oferite, o decizie care a coincis cu deteriorarea situaţiei economice. Guvernatorul Mervyn King a refuzat să folosească forţe de care dispune pe pieţele private şi a insistat pe achiziţia de obligaţiuni guvernamentale.

Rezultatul este că Marea Britanie este în poziţia de a avea niveluri apropiate de Germania la costurile împrumuturilor guvernamentale dar trebuie să suporte dobânzi similare celor de la periferia zonei euro pentru finanţarea băncilor.

Banca Angliei a mizat pe faptul că va veni un moment în care îmbunătăţirea capitalizării băncilor şi a raportul de lichiditate vor determina reducerea costurilor de finanţare. Dar, odată cu înăsprirea cadrului de reglementare, presiunii din partea pieţelor pentru reducerea operaţiunilor este în creştere.

Jocul este unul cu miză ridicată şi riscuri asumate pe măsură. Deznodământul rămâne incert, rămânând de văzut cine va ceda primul, Banca Angliei sau speculatorii de pe pieţele financiare private, rezultatul urmând a fi suportat de economia britanică.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »