Barack Obama la Bruxelles/ Replică dată lui Vladimir Putin, într-un discurs plin de simboluri

De Anne-Marie Blajan | 27.3.2014 .

Preşedintele Barack Obama, prezent miercuri la Bruxelles, i-a transmis preşedintelui Putin că nu poate dicta viitorul Ucrainei, a promis Europei cooperare energetică şi a cerut NATO o prezenţă regulată în ţările est-europene care se simt vulnerabile în faţa Rusiei. Liderul de la Casa Albă a participat la Bruxelles la un summit UE-SUA, a făcut o vizită la NATO şi a rostit un discurs despre relaţiile SUA-Europa.

Discurs în oglindă cu cel al liderului de la Kremlin

În discursul său despre relaţiile dintre SUA şi europa, preşedintele american a respins, punct cu punct, toate justificările, acuzaţiile şi reproşurile pe care le-a folosit omologul său rus pentru anexarea Crimeei.

Preedintele american a avut un mesaj şi pentru americanii sceptici privind implicarea ţării lor în situaţii din colţuri de lume îndepărtate pentru ei. Şi le-a transmis alianţilor din NATO că este momentul să dea instituţiei importanţa şi rolul pe care le merită.

A avut un mesaj şi pentru republicanii care îl critică pentru că nu este mai ferm în politica externă. Nu este acum momentul pentru a ne încorda muşchii, nu este o reluare a Războiului Rece, a spus preşedintele Obama, şi nu există nici soluţii uşoare şi nici o soluţie militară.

Discursul preşedintelui american a părut un discurs în oglindă cu cel rostit de liderul de la Kremlin în 18 martie, când a anunţat anexarea Crimeei.

„Chiar dacă Rusia re o istorie veche cu Ucraina, asta nu înseamnă că trebuie să îi poată dicta viitorul. Nicio propagandă nu poate face ca un lucru despre care întreaga lume ştie că este greşit să pară bun”, a argumentat preşedintele.

Intervenţia Rusiei în Ucraina nu se poate compara nici cu războiul condus de americani în Irak şi nici cu campania militară a NATO de a îndepărta forţele sârbe din Kosovo, crede liderul de la Casa Albă, pentru că, în ambele cazuri, trupele aliate s-au retras de pe teritoriul străin, spre deosebire de Rusia, care rămâne în Crimeea. Barack Obama a respins şi afirmaţia Moscovei că SUA ar sprijini fasciştii şi extremiştii din Ucraina

Simbolistica unui discurs

Discursul preşedintelui Statelor unite a fost plin de simboluri. Pe lângă faptul că a fost un discurs în oglindă cu cel al liderului de la Kremlin, au fost elemente diferite, însă remarcate de participanţi şi de cei care au făcut imediat o paralelă între cele două momente.

Preşedintele Obama a vorbit având în spate steagurile naţiunilor europene, un simbol al unităţii internaţionale, în timp ce în fundalul preşedintelui Putin s-a aflat doar un steg: cel al Rusiei.

În timp ce liderul rus a intrat în sala discursului venind pe un hol lung, pe ovorul roşu, intrând pe pe uşi masive, aurite care i-au fost deschise de soldaţi în uniformă de gală, Barack Obama s-a îndreptat spre o scenă din lemn singur, fără escortă militară, doar cu agenţii serviciului secret la uşi.

Audienţa preşedintelui Putin a fost constituită din membri ai parlamentului şi administraţiei, aşezaţi în primul rând, care au punctat cu ovaţii frazele preşedintelui, unii dintre ei ridicaţi în picioare, aplaudânnd cu lacrimi în ochi.

Toată teatralitatea a dispărut în cazul discursului liderului occidental. Audienţa sa, formată din tineri lideri de opinie europeni, l-a ascultat pe liderul american într-o linişte respectuoasă, mai degrabă preocupată să imortalizeze momentul cu telefoanele intelifente şi tabletele decât să aplaude. Şi asta nu în semn de lipsă de respect.

Regele şi regina Belgiei, premierul şi miniştrii nu s-au aflat în prmele rânduri, ocupate de tineri, ci în loje

Discursul lui Vladimir Putin a fost plin de lamentări privind istoria Rusiei şi umilinţele suferite de ruşi după căderea URSS şi acuzaţii la adresa Occidentului pentru ipocrizia acestuia şi comportamentul faţă de Rusia.

În contrast, preşedintele Obama a insistat că războiul rece s-a terminat, că occidentul a construit relaţii culturale şi comerciale cu Rusia nu pentru a favoriza Moscova, ci pentru că au interese comune. G7 a devenit G8, a existat colaborare pentru reducerea arsenalelor nucleare şi pentru a elimina armele chimice din Siria – a accentuat preşedinele, o parte dintre momentele în care rusia şi Occidentul au lucrat împreună.

„Lumea vreo o Rusia puternică şi responsabilă, nu una slabă. Şi vrem ca poporul rus să trăiască în securitate, prosperitate şi demnitate la fel ca orice alt popor – mândru de istoria sa. Asta nu înseamnă însă că Rusia îşi poate călca în picioare vecinii”, a punctat preşedintele american.

NATO trebuie să aibă o prezenţă în estul Europei

Înainte de discursul său, preşedintele american a fost în vizită la NATO. El a cerut Alianţei să fie o prezenţă constantă în ţările est-europene, care se simt vulnerabile în faţa Rusiei, după anexarea Crimeei.

Preşedintele Obama şi-a exprimat şi îngrijorarea că statele membre şi-au redus cu mult cheltuielile bugetul militar. „Situaţia din Ucraina ne reaminteşte că libertatea noastră nu vine gratuit şi că trebuie să fim dispuşi să plătim pentru echipamente, militari şi instrucţia de care au aceştia nevoie”, a argumentat liderul de la Casa Albă. Potrivit cerinţelor NATO, bugetul apărării trebuie să fie, în statele membre, 2% din PIB, dar cele mai multe sunt sub acest prag. România, spre exemplu, a acordat anul acest 1.47% din PIB apărării.

Ameninţări cu sancţiuni privin sectorul energetic rus

După reuniunea cu liderii Uniunii Europene, Barack Obama a spus că SUA şi UE au convenit să aplice sancţiuni sectorului energetic rus, dacă armata Moscovei înaintează pe teritoriul Ucrainei.

„Ne coordonăm în privinţa unor noi sancţiuni, mai dure, împotriva rusiei, dacă aceasta va face alte incursiuni ăe teritoriul Ucrainei. (…) Cred că spre domeniul energetic ne îndreptăm privirile şi ne gândim foarte serios la asta”, a spus barack obama.

Liderul de la Casa Albă a îndemnat europa să îşi diversifice sursele de energie, conştient fiind de dependenţa mai multor state europene de gazul rusesc şi a vorbit despre modalitatea în care SUA ar putea ajuta europenii în acest sens.

Noul parteneriat transatlantic ar putea fi răspunsul. „Odată adoptat un acord de comerţ, licenţele de export a gazului lichefiat destinat Europei vor fi mai uşor de obţinut, un lucru deloc de neglijat în mediul geopolitic de astăzi”, a spus preşedintele american.

Şi tot vorbim despre acordul de comerţ şi investiţii translatlantic, liderul de la Casa Albă a încercat să elimine argumentele opozanţilor europeni, car argumentează că un efect va fi coborârea standardelor europene de mediu şi de protecţie a consumatorilor.

„În întreaga mea carieră politică şi în calitate de preşedinte am luptat pentru întărirea protecţiei consumatorilor. Nu am nicio intenţie să ratific o legislaţie care va slăbi această protecţie. Am luptat în înteaga mea carieră politică şi lupt şi în acest moment pentru mai bune standarde de protecţie a mediului, aşa că SUA nu au niciun interes să semneze un acord care le-ar coborî”, a argumentat liderul de la Casa Albă.

De interes pentru români, subiectul ridicării vizelor pentru cetăţenii celor aptru state care încă nu pot călători liber în SUA, liderii american şi europeni nu au făcut nicio declaraţie. În schimb, a apărut în documentul de după întâlnire o referire succintă şi vagă, neangajantă pe această temă: UE şi SUA îţi reafirmă angajamentul de a finaliza angajamentele de călătorie fără vize în SUA, ca acest lucru să devină posibil “Cât mai curând”.

Citiţi şi:

Obama la Bruxelles: Parteneriatul economic, protecţia datelor, eliminarea vizelor pentru est-europeni

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »