Bătălia pentru preşedinţia CE: Jean Claude Juncker revendică victoria, adversarii lui nu se recunosc deocamdată învinşi

De Anne-Marie Blajan | 28.5.2014 .

Jean Claude Juncker (foto) şi-a declarat duminică victoria în alegeriile europene şi revendică poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. A făcut-o iniţial într-o postare pe Twitter cu jumătate de oră înainte de anunţarea estimărilor de vot, după care a reluat această idee în declaraţiile de luni noaptea.

În condiţiile în care rezultatele provizorii arată că PPE a obţinut 212 mandate, faţă de 186 ale socialiştilor şi democraţilor, fostul premier luxemburghez a fost prezentat suporterilor săi ca viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

„În calitate de candidat al celui mai mare partid, am câştigat aceste alegeri”, a spus acesta luni noaptea. „Victoria PPE este clară”, a argumentat el.

Jean Claude Juncker a spus că nu va renunţa la această poziţie în favoarea altui candidat şi le-a transmis un avertisment liderilor europeni să nu ignore rezultatul alegerilor şi să „opteze să aleagă un preşedinte al Comisiei pe coridoare”.

De-a lungul campaniei electorale s-a vorbit adesea că Jean Claude Jucker şi-ar dori mai degrabă funcţia de preşedinte al Consiliului European, ocupată acum de Herman Van Rompuy, al cărui mandat se termină în luna noiembrie.

Pe de altă parte, a apărut şi ideea unui candidat-surpriză, iar numele vehiculat a fost al lui Christine Lagarde, şefa FMI, din familia politică a PPE. Cu atât mai mult cu cât Herman Van Rompuy a ţinut să reamintească faptul că, până la urmă, liderii europeni decid şi a criticat opţiunea grupurilor politice de a-şi desemna candidaţi. O declaraţie care a atras replici dure din partea lui Jean Claude Juncker şi Martin Schulz.

Liderii grupurilor politice din PE se vor întâlni marţi dimineaţa, pentru a începe procesul de negociere şi formare a unei majorităţi. Liderii UE se vor reuni şi ei la Bruxelles tot marţi, seara însă, pentru a discuta rezultatul alegerilor şi opţiunea pentru preşedinţia Comisiei Europene.

Candidaţii – la momentul calculelor pentru obţinerea majorităţii

Chiar dacă PPE a câştigat alegerile, iar Jean Claude Junker este cel mai votat candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, el nu obţine implicit acest post. Nu vorbim despre un sistem de alegeri prezidenţial, ci este vorba despre alegeri parlamentare, în care candidatul are nevoie de jumătate plus unul din voturile din Parlamentul European pentru a obţine preşedinţia.

Asta înseamnă că Jean Claude Junker are nevoie de 376 de voturi din PE, iar în acest moment îi lipsesc 164 de voturi să devină următorul preşedinte al CE.

De unde ar putea politicianul luxemburghez să obţină aceste voturi?

Prima opţiune este să negocieze cu liberalii de la ALDE. Dar chiar dacă Guy Verhofstadt – el însuşi candidat pentru acest post – îşi va uni forţele cu Jean Claude Junker, cu cele 70 mandate ale liberalilor, tot mai e nevoie de 143 voturi.

Acestea vor fi mai greu de obţinut. De pe partea dreaptă a spectrului politic, conservatorii din grupul ECR ar putea să-i acorde voturile lor, 39. Altfel, euroscepticii şi neafiliaţii sunt puţin probabil dispuşi să se alieze cu Jean Claude Junker.

Acesta a spus deja că va căuta formarea unei largi majorităţi proeuropene, cu Verzii, liberalii şi socialiştii.

„Nu voi sta în genunchi în faţa socialiştilor… dar chiar şi partidul care a ieşit pe primul loc trebuie să facă compromisuri”, a spus Jean Claude Juncker, adăugând că se bucură de multă simpatie din partea grupurilor verzilor şi liberalilor.

Totuşi, liderul S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, a atras atenţia duminică seara că Jean Claude Juncker nu se bucură de adeziunea unor partide chiar din cadrul propriei familii politice.

Viktor Orban, premierul ungar, a anunţat duminică faptul că nu îl va susţine pe candidatul PPE la preşedinţie, chiar dacă grupul său politic câştigă alegerile. Este primul lider european care face un astfel de anunţ şi încalcă disciplina de partid european.

Argumentul său este simplu: comisarul european din Luxemburg, Viviane Reding, a făcut rău Ungariei în trecut, prin urmare ungurii nu au cum să susţină un luxemburghez. Comisarul Reding a fost extrem de dură la adresa măsurile luate de Viktor Orban, măsuri care au încălcat statul de drept şi au pus, printre altele, în pericol libertatea presei şi independenţa băncii centrale din Ungaria.

Este cunoscut faptul că nici David Cameron nu este un susţinător al politicianului din Luxemburg. Şi nici al germanului Martin Schulz.

Calculele lui Martin Schulz

Socialistul german (foto), la rândul lui, refuză să îşi recunoască înfrângerea şi insistă că atât el, cât şi contracandidatul popular, ar trebui să încerce să formeze o majoritate.

„Este mult prea devreme să discutăm cine pe cine va susţine”, a spus acesta luni noaptea. El a adăugat că se aşteaptă ca, oricare ar fi politicianul care va ocupa funcţia de preşedinte al Comisiei, să se angajeze că va lua măsuri înpotriva somajului în rândul tinerilor, va combate frauda şi evaziunea fiscală şi va susţine o reglementare mai mare a sistemului bancar.

„O majoritate fără grupul socialist nu este posibilă. Suntem pregătiţi să negociem şi, prin urmare, aştept cu interes orele şi zilele următoare”, a spus Martin Schulz.

Nici socialistului nu îi va fi însă uşor să realizeze o coaliţie. Numărul de mandate obţinute de socialişti şi democraţi, 186, nu îi sunt suficiente să fie votat. El ar putea să îi atragă de partea sa pe liberali, cu 70 de mandate, şi pe Verzi, 55 de voturi. Totuşi, nu îi sunt suficiente.

Iar această formulă ar avea probleme serioase. Într-o coaliţie cu verzii şi liberalii, cele două grupuri politice sunt de acord cu „mai multă Europă”, au chiar viziuni federaliste, însă diferă în abordarea politicilor economice şi de guvernanţă a zonei euro.

Totuşi, analizând numărul de mandate, cei doi politicieni  – Jean Claude Juncker şi Martin Schulz – ar putea ajunge la concluzia că o mare coaliţie este soluţia, o coaliţie în care să îl atragă şi pe liberalul Guy Verhofstadt. De altfel, este o formulă care a funcţionat până acum, însă va fi foarte dezamăgitoare pentru alegători cărora li s-a promis că „de această dată va fi diferit”.

Liberalii nu pot fi ignoraţi

La rândul său, şi liderul liberal Guy Verhofstadt (foto) refuză să se declare învins. Grupul său politic rămâne al treilea ca mărime în parlament şi poate face jocurile, indiferent care dintre marile familii politice îl atrage în coaliţie.

„Am căzut de acord că grupul care iese primul în alegeri are prima şansă să formeze o majoritate, urmat de al doilea grup şi apoi, posibil, de un al treilea. O majoritate stabilă însemnă mai mult de 400 de parlamentari. Iar cele două mari grupuri politice nu deţin acest număr împreună. Orice majoritate are nevoie de un al treilea grup politic”, a spus fostul premier belgian.

Citiţi şi:

Scandal la Parlamentul European/ Martin Schulz, acuzat că abuzează de poziţia sa de preşedinte al PE

Alegerea președintelui Comisiei Europene: Despre candidați și despre cum s-ar putea evita un ”concurs de frumusețe”

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »