BCE schimbă modul de lucru în 2015: decizii de politică monetară mai rare şi o mai mare transparenţă în comunicare

De Anne-Marie Blajan | 8.1.2015 .

Banca Centrală European (BCE) trebuia să aibă joi prima şedinţă de consiliu în care să decidă politica monetară pentru 2015, urmată apoi de conferinţa de presă obişnuită a preşedintelui Mario Draghi. Însă cele două evenimente nu vor avea loc, informează Bloomberg. Pentru că BCE va adopta din acest an o nouă politică: va avea mai puţin decizii şi va impune o mai mare transparenţă în comunicare.

2015 marchează şi alte schimbări: de la 1 ianuarie zona euro s-a îmbogătit cu o nouă ţară, Lituania, care a adoptat moneda unică, BCE devine instituţia de supraveghere a sistemului bancar european şi este pe cale să emită cel mai mare stimul monetar de până acum, quantitative easing.

Renunţă la şedinţele lunare, pentru unele la 6 săptămâni

Reuniunile Consiliului Guvernatorilor din prima joi a fiecărei luni vor fi înlocuite cu reuniuni o dată la 6 săptămâni, prin urmare vor exista doar 8 decizii privind dobânda-cheie în acest an, fiecare urmată de conferinţa de presă a preşedintelui Draghi.

Următoarea reuniuni va avea loc în 22 ianuariem moment în care se aşteaptă şi anunţul privind pachetul de stimul monetar, care va include şi cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale.

Două reuniuni pe an vor avea loc în afara Germaniei, unde sunt ele de obicei, în noul sediu al Băncii Centrale, iar următoarea va fi în Cirpu, în 5 martie. Iar consiliul de administraţie va avea şi două reuniuni intermediate între ciclurile de şase săptămâni, pentru a discuta chestiuni care nu ţin de politica monetară.

Un nou membru în zona euro

Zona euro s-a extins de la 1 ianuarie cu cel de-al 19-lea membru, Lituania, ultima dintre ţările baltice care nu adoptaseră moneda unică.

Analiştii susţin că euro nu şi-a pierdut atractivitatea pentru membrii UE, chiar dacă BCE luptă să combată stagnarea economiei regiunii.

Lituania este însă ultimul stat membru care adoptă euro pentru o perioadă semnificativă de timp de acum înainte. România are ca ţintă anul 2015, în timp ce alte ţări din Europa Centrală, Polonia, Ungaria şi Cehia nu au nicio intenţie deocamdată să renunţe la moneda naţională.

Intrarea Lituaniei în zona euro presupune şi un sistem de rotaţie a drepturilor de vot în Consiliul Guvernatorilor.

Marile economii – Germania, Franţa, Italia, Spania şi Olanda – vor pierde dreptul de vot o dată la 5 luni, iar restul îl vor pierde pentru trei luni, o dată la 14 luni (un an şi 2 luni). Cei şase membri ai consiliului executiv prezidat de Mario Draghi îşi vor păstra drepturile de vot permanent.

Sistemul are însă un impact minor, având în vedere că toţşi cei 25 de membri pot participa şi lua cuvântul la sesiuni, iar BCE ia preponderent decizii prin consens, nu prin vot formal.

O comunicare mai transparentă

BCE va publica, pentru prima dată, relatări ale şedintelor de politică monetară, o practică asemănătoare celei adoptate de Fed, de Banca Angliei sau Banca japoniei.

Acestea vor fi făcute publice la patru săptămâni după fiecare şedinţă şi vor oferi „rezumate ale discuţiilor” fără să atribuie poziţiile persoanelor. Nu vor fi publicate însă relatări despre reuniunile care nu privesc politica monetară, iar stenogramele discuţiilor vor continua să fie secretizate timp de 30 de ani.

Scopul acestor decizii ale băncii este transparenţa şi dorinţa ca publicul să înţeleagă deciziile BCE, dar poate avea ca efect intransigenţa unor poziţii, în condiţiile în care guvernatorii ştiu că obiecţiile lor devin publice.

La două săptămâni după fiecare şedinţă de politică monetară, BCE va publica un buletin Economic, care va înlocui actualul buletin lunar. Noua publicaţie va cuprinde atât un rezumat al deciziilor, câd şi analize economice şi articole de cercetare.

Supraveghere bancară

Este primul an în care BCE are rolul de supraveghere a sistemului bancar, rol început în luna noiembrie. 123 de bănci europene vor fi supravegheate, iar BCE se va coordona cu instituţiile de supraveghere bancară naţionale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »