Beneficiile pentru copii din câteva țări UE și marea problemă a României

De Marin Pana | 24.8.2012 .

Guvernul german tocmai pregătește o lege prin care să fie alocați bani pentru mamele dispuse să stea acasă și să-și crească copii până la vârsta de 3 ani. Motivele sunt mai multe – între altele, capacitatea redusă a sistemului de creșe – dar rațiunea principală se referă la marea problemă a Europei: scăderea demografică. Iar încurajarea natalității prin sprijin financiar acordat familiilor s-a dovedit a fi o măsură care funcționează.

Diferența între sumele acordate copiilor în vestul Europei și cele din România este de peste 10 la 1, câteva exemple din legislația occidentală fiind edificatoare în acest sens. Fără măsuri fiscale în favoarea noii generații, ne vom confrunta cu mari probleme pe termen mediu și lung: o problemă de încurajare a natalităţii, de întinerire a populaţiei, de demografie. În definitiv, o investiţie în contribuţiile viitoare la bugetele sociale.

La fel ca marea majoritate a ţărilor europene, Germania acordă sume de bani egale pentru fiecare copil persoanei care are copilul în întreţinere. Plăţile alocaţiilor ( Kindergeld) se fac în urma aprobării unei cereri adresate agenţiilor familiale care funcţionează la nivel local (Famillienkasse).

Suma este de 154 euro (aproximativ 700 lei)/copil/lună pentru fiecare din primii trei copii şi 179 euro (800 lei)/copil/lună pentru fiecare din următorii, de la al patrulea în sus. Este ca şi cum un român ar beneficia de scutire de impozit pentru circa 4.300 lei ( 5.000 lei) de fiecare copil.

În Irlanda, fiecare din primii doi copii este susţinut de stat cu 150 euro, iar de al treilea în sus cu 187 euro.

Finlanda acordă 100 euro pentru primul copil, 111 euro pentru al doilea, 142 euro pentru al treilea, 162 euro pentru al patrulea şi câte 183 euro de la al cincilea în sus.

Danemarca acordă banii şi în funcţie de vârsta copilului. Astfel, între 0 şi 2 ani, cuantumul lunar al alocaţiei este de 190 euro (plata se face trimestrial în coroane daneze, cursul de conversie folosit a fost 1 euro = 7,46 coroane). Între 3 şi 6 ani, alocaţia care revine lunar este de 150 euro iar după 7 ani scade cu puţin sub 120 euro.

România

Exemplele ar putea continua, dar ideea de bază este atenția deosebită acordată de sistemele sociale vest-europene generației viitoare. Nu doar la nivel declarativ, ci cât se poate de concret, la nivelul sumelor acordate, care depășesc cu mult pe cele acordate de statul român, chiar dacă se ține cont de diferența de nivel de trai.

Practic, exprimat în euro, diferența este de un ordin de mărime, adică 10 la 1.

În varianta românească, deducerea pentru un copil aflat în întreţinere se ridică la cel mult 100 lei ( echivalentul unui beneficiu sub forma banilor rămaşi la contribuabil de 16 lei sau 3,67 euro). La care se adaugă doar 42 lei, adică 9,65 euro. Per total, ceva mai mult de 13 euro.

Asta dacă nu cumva părintele face parte din categoria considerată prea bogată pentru deduceri ( de la 2.520 lei sau 566 euro pe lună), caz în care pentru copilul aflat în întreținere nu mai beneficiază de nici un fel de deducere.

De la această abordare și până la plasarea în fruntea clasamentului sărăciei la copii la nivelul UE nu mai este decât un pas. Majorarea sumelor acordate ar fi necesară dar nu și suficientă, fiind de preferat deducerea unor sume consistente pentru cei care lucrează și nu acordarea nediferențiată de bani unor părinți, care, pe alocuri, trăiesc exact de pe urma alocației.

Asta pentru a stimula creșterea numărului de copii care să poată avea un nivel de trai decent și care să poată contribui ulterior la susținerea viitoarelor generații de pensionari, nu să încarce și mai mult factura socială ca urmare a nivelului scăzut de pregătire și ridicat de evaziune sau infracționalitate.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »