Bloomberg: Noul “rapprochement” Germania – Franţa. Parisul şi Berlinul fac din nou front comun în Europa

De Anne-Marie Blajan | 2.3.2015 .

French President Hollande welcomes Germany's Chancellor Merkel as she arrives at the Elysee Palace before the solidarity marchin the streets of ParisAngela Merkel şi Francois Hollande încep, în sfârşit, să se înţeleagă şi să găsească poziţii comune, se arată într-o analiză a Bloomberg care vorbeşte despre un rapprochement al celor două ţări aflat în relaţii mai degrabă reci în ultimii ani.

Cancelarul german l-a sprijinit public în alegerile din 2012 pe Nicolas Sarkozy, dar a ajuns să coopereze cu contracandidatul socialist al acestuia, Francois Hollande.

Cooperare nu este tocmai termenul potivit, întrucât dezacordurile dintre cele două capitale pe mai multe teme nu au întârziat să apară: Parisul a criticat Germania pentru direcţia pe care a impus-o în economia zonei euro în timpul crizei, pentru surplusul comercial şi pentru politica de austeritate.

Acum se pare că cei doi lideri au pus deoparte neînţelegerile şi au ajuns la un numitor comun. Au fost ajutaţi de Vladimir Putin, de situaţia din Grecia, de încercările de a combate terorismul, antisemitismul şi rasismul în ţările lor.

„Politica lor nu este condusă de instinct sau de ceea ce au simţit la un mment dat, ci de viziunea lor pragmatică asupra lumii”, spune un profesor german, Stefan Seidendorf, director adjunct al Institutului Germano-Francez din Ludwigsburg, citat de Bloomberg.

Angela Merkel ar fi ajuns să aprecize pragmatismul liderului de la Paris şi să considere că lucrează mult mai bine cu el decât lucra cu Nicolas Sarkozy.

Iar această bună înţelegere între un lider socialist şi unul creştin-democrat, între două dintre cele mai mari economii ale Europei ajută, susţine Bloomberg, la crearea unei poziţii unitare în UE şi la tot mai puţine încercări de a face notă discordantă de la o poziţie unitară.

Costul sancţiunilor

Germania şi-a riscat statutul de cel mai amre partener comercial din Europa al Rusiei şi a insistat pentru impunerea de sancţiuni Moscovei, O decizie care a costat-o o scădere de 18% a exporturilor în 2014 în comparaţie cu anul precedent, aşa cum arată datele statistice.

Scăderea comerţului bilateral a fost de mai mult de 9 miliarde de euro. Iat Franţa, sub presiunea europenilor şi a americanilor, a oprit temporar şi ea contractul de 1,2 miliarde de euro de livrare de nave Mistral Rusiei.

Franţa Şi Germania s-au situat pe poziţii diferite în ultimii ani pe mai multe teme, de la supravegherea bancară la crearea de locuri de muncă, însă oficialii celor două părţi spun că niciodată relaţiile dintre cei doi nu au fost chiar atât de proaste cum se credea şi erau descrise.

Ceea ce i-a unit pe cei doi lideri în ultima vreme, doi oameni de vârsta apropiate, născuţi la diferenţă de o lună unul de celălalt, a fost efortul comun de a găsi o soluţie de a pune capăt luptelor din Ucraina.

Uniţi de tragedia de la Charlie Hebdo şi de viziunea comună asupra Ucrainei

Francois Hollande a fost impresionat şi emoţionat de reacţia rapidă de slidaritate a cancelarului Merkel după atacul din luna ianuarie asupra redacţiei Charlie Hebdo. Braţ la braţ au mărşăluit împreună în Paris, în 11 ianuarie, după atacurile în care au murit 17 oameni în capitala franceză.

Ambii lideri au aceeaşi viziune despre ameninţările la adresa securităţii interne şi sunt decişi să lupte împotriva terorismului şi a rasismului, probleme cu care încep să se confrunte societăţile germană şi franceză.

La o lună după Paris, Merkel şi Hollande au făcut o noapte albă şi lungă la Kiev, în cele mai îndelungate negocieri pentru găsirea unei soluţii pentru Ucraina. Ei au reuşit să facă front comun în faţa lui Vladimir Putin, arătat prin gesturi în aparenţă neimportante, dar cu o deosebită valoare: ajunşi separat în capitala Belarusului, cei doi s-au reunit în avionul cancelarei să discute, de unde au plecat, cu aceeaşi maşină spre locul reuniunii.

Marea provocare este acum să facă să funcţioneze acel acord Minsk II, pentru că liderii se opun înarmării armatei ucrainene şi nu văd în asta o soluţie pe calea păcii.

Front comun împotriva Greciei

Francois Hollande a fost prin primii lideri europeni vizitaţi de premierul grec Alexis Tsipras, în încercarea acestuia de a-şi face cât mai mulţi aliaţi în Europa, în vederea prelungirii programului de bailout.

Numai că preşedintele socialist francez nu i-a oferit sprijinul scontat, arătând clar că nu se disociază de poziţia Germaniei. Ulterior, Angela Merkel şi Francois Hollande au arătat aceeaşi poziţie, care a precedat decizia eurogrupului de a prelungi ajutorul financiar pentru Grecia, în schimbul unor noi condiţii care trebuie respectate de guvernul de la Atena.

Adepţi ai unor politici economice diferite  – Francois Hollande a câştigat alegerile cu o platformă antiausteritate – cei doi au reuşit să îşi respecte punctele de vedere.

Şi să facă nişte concesii, până la urmă: Germania şi-a echilibrat bugetul anul trecut, dând drumul la cheltuieli, în timp ce Franţa a obţinut de la Comisia Europeană o prelungire până în 2017 să ăşi aducă deficitul bugetar la sub 3%, aşa cum cer regulile zonei euro.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »