Bulgaria vs România: Reforma și rezultatele Fiscului de la Sofia și contrareforma și consecințele ei de la București

De Iulian Soare | 5.3.2019 .

Autoritățile fiscale din Bulgaria, care au implementat cu succes un program de modernizare realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, program pe care România l-a abandonat după șase ani de amânări și prelungiri, au rezultate net superioare Fiscului autohton în privința creșterii gradului de colectare.

Ca procent din PIB, Bulgaria colectează la buget venituri fiscale mai mari, în vreme ce GAP-ul de TVA, respectiv diferența dintre veniturile pe care le-ar putea obține un stat și încasările efective, este semnificativ mai redus și chiar în scădere accentuată, statul vecin aflându-se pe primul loc la nivel european în ceea ce privește corectarea acestui indicator.

Astfel, cea mai recentă analiză a Comisiei Europene arată că în 2016, GAP-ul de TVA al Bulgariei era de doar 14%, în scădere cu opt puncte procentuale față de nivelul din 2015 și cu zece puncte mai mic decât cel din 2014.

România, pe de altă partea, înregistra un GAP de TVA de 36% în 2016, cel mai ridicat din UE și în creștere față de 2015 (34%). România conduce astfel Europa la taxe neîncasate, în vreme ce Bulgaria este lider european din punct de vedere al progreselor de reducere a acestor decalaje.

Din estimările Comisiei, bugetul de stat al României este văduvit anual de circa șase miliarde de euro din cauza GAP-ului de TVA, a cărui cauze sunt atât evaziunea fiscală cât și ineficiența administrației fiscale.

(Citiți și: ”Finanțele aruncă la coș definitiv contractul de modernizare a ANAF cu BM: 6 ani și 18 de milioane euro pe apa sâmbetei”)

Dacă România și-ar îmbunătăți colectarea și ar ajunge măcar la nivelul Bulgariei, statul ar avea bani pentru o autostradă în fiecare an, reiese din calculele președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

”Dacă am avea o rată de colectare precum Bulgaria, am avea venituri bugetare în plus de 3,8 miliarde euro. E ceva colosal ca dimensiune a impactului. Dacă am putea colecta TVA ca în Bulgaria, am putea construi o autostradă precum Comarnic-Brașov în fiecare an”, a explicat Dumitru la o conferință de la sfârșitul anului trecut.

Bulgaria, venituri fiscale peste program. România – la minim istoric

Cifrele aferente execuțiilor bugetare pe 2018 indică, de asemenea, o eficiență mai ridicată a administrației fiscale bulgare.

În primele 11 luni din 2018, autoritățile fiscale din Bulgaria au adus la buget peste 11 miliarde de euro, depășindu-și ținta programată cu 3,6%, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Fianțelor din Bulgaria.

România, spre deosebire, a colectat anul trecut venituri fiscale de circa 30,6 miliarde de euro, în condițiile în care încasările din TVA au fost cu 1,7 miliarde de lei mai mici decât cele din legea bugetului. Guvernul nu și-a atins ținta nici la capitolul accize, unde nerealizarea a fost similară, de 1,7 miliarde de lei.

Veniturile fiscale sunt cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului public, acestea fiind urmate de veniturile din contribuțiile de asigurări. Metodologia europeană înțelege prin venituri din taxe (tax to GDP) atât veniturile din taxe cât și contribuțiile de asigurări sociale colectate de stat.

În 2017, veniturile din taxe, impozite și contribuții colectate de statul vecin s-au ridicat la 29,5% din PIB, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât nivelul consemnat de România, potrivit celor mai recente date ale Eurostat.

În 2018, aceste venituri au continuat să scadă în cazul României, la puțin peste 25% din PIB, minim istoric.

Asta în condițiile în care, în ce privește nivelul taxelor, Bulgaria are un impozit pe venit de 10%, un impozit pe profit de 10%, cu 6pp mai redus decât cel din România și un TVA de 20%, cu un punct procentual peste nivelul din România (unde există și excepții: 9% la produse de panificație, 5% în HoReCa etc).

În ce a constat reforma bulgară

Bulgaria a realizat o primă reformă a administrației fiscale în perioada 2003-2009, cu ajutorul Băncii Mondiale care a oferit o finanțare totală de circa 63 de milioane de dolari, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul instituției internaționale.

”Programul de administrare și reformare a veniturilor” a sprijinit integrarea colectării veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări (pensii, sănătate și altele) pentru a îmbunătăți eficacitatea și eficiența sistemului de colectare a veniturilor din Bulgaria și a facilita dezvoltarea sectorului privat. ”Îmbunătățiri în administrarea veniturilor și o creștere economică sustenabilă au contribuit la creșterea veniturilor fiscale și a contribuțiilor cu 4,6 puncte procentuale din PIB între 2002 și 2008”, reiese din concluziile implementării proiectului.

Autoritățile bulgare au continuat să realizeze programe de îmbunătățire a colectării. Un astfel de program a fost derulat și în perioada 2015-2017, cu scopul de a crește veniturile bugetare prin reducerea economiei gri și a costurilor de conformare fiscală, potrivit informațiilor ministerului bulgar al Finanțelor.

Proiectul aruncat la coș de România

România, pe de altă parte, a decis în luna noiembrie 2018, după 6 ani de când a încheiat acordul, să abandoneze un proiect similar încheiat cu Banca Mondială.

Reforma ANAF a fost aprobat în 2013, dar proiectul a a demarat foarte greu. Primele semnale de alarmă au fost trase de instituția financiară în 2015. În 2016, Banca Mondială a hotărât prelungirea cu 2 ani a proiectului- care avea inițial termen de finalizare luna mai 2019- după ce a constatat lipsa de voință politică în ceea ce privește reforma Fiscului.

(Citiți și: ”ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială”)

Surse familiarizate cu discuțiile purtate cu Banca Mondială au declarat cursdeguvernare.ro că Ministerul de Finanțe a notificat instituția financiară în noiembrie 2018 că nu dorește să mai finalizeze proiectul de reformă al ANAF.

În consecință, Finanețele și-au asumat să renunțe la 52 de milioane de euro (cât ar mai fi putut deconta din proiect), să ramburseze 18 milioane de euro (cât a cheltuit până acum) și să își asume infrastructura digitală deficitară.

Mai mult, recent, Guvernul a decis să revină la vechea structură a unei administrații fiscale împărțite pe județe, în condițiile în care o precondiție a acordului cu Banca Mondială a fost restructurarea Fiscului în centre regionale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

România de 8 Martie: Prima din UE la egalitatea de gen în ce privește plata, ultima în ce privește angajarea

Cu ocazia zilei internaţionale a femeii, Eurostat ne-a mai dat o veste neplăcută: România s-a plasat pe locul patru în UE la inegalitatea de gen […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

ANAF se reorganizează din temelii: se întoarce la epoca gărzilor financiare județene după ce a dat cu piciorul reformei cu Banca Mondială

Reforma ANAF nu va mai avea loc sub îndrumarea și cu finanțarea Băncii Mondiale, ci s-a produs miercuri, în Parlamentul României, după o viziune propusă […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

„Ordonanța lăcomiei”: Probabilitate de 100% de reluare a procedurii de infringement împotriva României privind piaţa energiei

România este complet expusă riscului de reluare şi extindere a procedurii de infringement împotriva României privind piața energiei, ca urmare a restricţiilor impuse de OUG […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

România revine pe ultimul loc din UE ca procent din PIB alocat Cercetării

Investițiile UE în cercetare și dezvoltare (R&D) au ajuns în 2017 la 2,07% din PIB cumulat al celor 28 de state membre, adică 320 de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »