Când nu ai prieteni, duşmanii te ajută! (2 /2). Germania – povestea fratelui sărac

De Theophyle | 19.1.2012 .

Germania este fara indoiala o tara democratica, cu institutii extrem de eficiente, care monitorizeaza si regleaza relatiile institutiilor statului German. Cercetatorul sau jurnalistul interesat poate primi aproape orice informatie, de la doarele STASI si pana la declaratiile de avere (exacte si concrete) ale demnitarilor germani. Un singur lucru este mai putin accesibil – povestea unificarii (reunificarii) Germaniei, inceputa la 28 noiembrie 1989 si terminata la 3 octombrie 1990. Multe pete albe pe istoria evenimentelor petrecute cu o viteza uluitoare, care au culminat cu reunificarea, care s-a petrecut, desi majoritatea protagonistilor (parti interesate) din afara Germaniei au fost impotriva ei.

In primul rand cateva cuvinte despre Germania de Est, a carei poveste este de multe ori prezentata inexact de cei interesati sa arate o realitate jalnica si o dizidenta majora in randurilor germanilor din est extrem de dornici sa se uneasca cu fratii din vest. Lucrurile au stat altfel decat cele prezentate si datele existente arata o realitate foarte diferita de cea devenita “adevar” incontestabil. Germania Comunista (DDR – RDG) a cunoscut politic doua perioade reprezentate de doi conducatori comunisti, ambii considerati “hardliners” – Walter Ulbricht (25 iulie 1950 – 3 mai 1971) si mostenitorul lui politic Erich Honecker (3 mai 1971 – 18 octombrie 1989). Istoric, social si economic sub conducerea acestor comunisti, ambii stalinisti , au existat 4 perioade. In prima perioada (1956-1963), Walter Ulbricht forteaza o colectivizare totala si o nationalizare absoluta a tuturor mijloacelor de productie, cu o crunta represiune a tuturor celor care s-au impotrivit, de multe ori mai crunta decat cea pe care a cunoscut Romania lui Dej si o a doua perioada intre (1963 –1970) de liberalizare si deschidere spre Vest si o mai buna colaborare cu statele comuniste “fratesti”. Acest program politic, numit si “Doctrina Ulbricht,” il va derankja cumplit pe Leonid Brejnev, care il va sili pe Walter Ulbricht sa demisioneze in favoarea lui Honecker.

Desi complet supus Uniunii Sovietice si dedicat economiei socialiste, Erich Honecker continua politica de degajare (détente) in relatiile cu Vestul si in special cu RFG, unde isi va gasi parteneri in cancelarii socialisti Willi Brandt si Helmut Schmidt, care la randul lor urmareau o apropiere prin asa numita doctrina de Ostpolitik. Cu ocazia Congresului PCG din 1981, sunt luate decizii economice de o importanta majora pentru Germania Comunista si intreg blocul comunist. In anul 1985 Germania Comunista avea deja 176 800 de antreprenori privati, majoritatea artistilor, scriitorilor si a liber profesionistilor care doreau munceau cu contracte individuale cu statul sau cu alti privati si cel mai important – intre 2,8 – 4,5% din PIB-ul statului provenea din intreprinderi private. Din anul 1983 agricultorii care doreau puteau sa cumpere sau sa ia in arenda pana la 5 ha si sa-i cultive pentru ei.

Pentru a incheia acest mic capitol, mentionez ca situatia Germaniei Comuniste era departe de a fi reala si majoritatea locuitorilor Germaniei de Est nici macar nu visau la o unificare sau o tranzitie spre “capitalism” – din simplul motiv ca ei deja aveau un capitalism. Din nefericire pentru ei, tarele “societatii comuniste multilateral dezvoltate” ii afectau si pe ei, asa cum INCA ne afecteaza pe noi astazi.

Afacerile necesitau “relatii speciale” cu birocratii comunisti (beziehungen) care de obicei implicau spaga la diferite nivele , mai putin la nivel local (trinkgeld) si mult mai substantial la nivel central (schmiergeld). Ei au iesit din asta, cel putin majoritatea lor, noi inca nu.

Reunificarea

Asa cum am spus mai sus, la inceputul discutiilor toata lumea a fost impotriva. Cei mai energici au fost Margaret Thatcher si François Mitterrand, dar si alti parteneri europeni s-au impotrivit activ si cu multa insistenta, ma refer la premierul italian Giulio Andreotti si in special la fostul premier olandez Ruud Lubbers. Pana la urma lucrurile s-au aranjat, probabil folosind metoda est-germana de “schmiergeld”. Rusia lui Gorbaciov a primit 56 de miliarde de DM, SUA probabil nimic, nu se stie insa ce a primit Bush Sr. (au existat unele discutii in acest sens) si o echipa formata din Condoleezza Rice (atunci consiliera de securitate a lui Bush Sr.) si Robert Zoellick (astazi Presedintele Bancii Mondiate, atunci consilierul lui James Baker, ministrul de externe american) au reusit sa formuleze un compromis prin care Germania renunta la pretentii teritoriale in est si recunostea granita Oder-Neisse intre ea si Polonia si semna o declaratie prin care nu va dezvolta niciodata, sub nici un fel de circumstante, arme de distrugere in masa.

Important de mentionat ca François Mitterrand, ca “mare vizionar,” a incercat sa aduca Franta la un nivel superior de competitivitate in fata Germaniei, fortand creerea monedei unice europene si abolirea Marcii Germane, ce idiot! Rezultatele le vedem astazi. In bibliografie aveti trei articole esentiale pentru a intelege cinismul politicilor la nivel inalt. Mare noroc au avut germanii ca au avut un cancelar de statura lui Helmut Kohl.

Pantru ca noi romanii sa ne simtim bine, intr-o discutie dintre Thatcher si Mitterrand se mentiona – “Germania va redeveni puternica si va recuceri influenta in Cehoslovacia, Ungaria si Polonia; noi cu ce ramanem? Cu Romania si Bulgaria?” (Germans would reemerge, who might seek to regain former German territory lost after World War II and would likely dominate Hungary, Poland, and Czechoslovakia, leaving only Romania and Bulgaria for the rest of us) Negru pe alb prieteni!

Criza economica, Germania Magna si Grupul de la Frankfurt

Pentru multi, criza economica este un dezastru, pentru putini o oportunitate. Nu pot afirma ca Germania a fost fericita de aceasta criza, in nici un caz! Totusi este clar ca pe termen mediu Germania a stiut cum sa capitalizeze politic. Ne aflam noi spre o Germanie Magna (denumirea apartine lui Iulius Cezar), personal cred ca am ajuns acolo fara sa simtim. Ultimele degradari financiare ale S&P, care au inclus Franta, au anuntat de facto existenta acestei Germania Magna. Nimeni in Europa nu mai poate functiona fara un grad mai mic sau mai mare de atentie a Berlinului. Daca este bine sau rau, timpul ne va dumiri.

Europa a intrat in perioada transcedentala a existentei ei. “Omul Providential” s-a transfoarmat intr-un grup numit Grupul din Frankfurt. Grupul de la Frankfurt este, într-adevăr, rezultanta unei fuzionări între ierarhia UE şi puterea financiară germană: un fel de Bruxelles pe malul Rinului. Aceasta nu ar fi fost posibilă în vremea dinaintea crizei, când existau scrupule referitoare la supremaţia germană. Acum germanii nu mai sunt concilianţi. “Problema acceptării unui model german a fost rezolvată de către pieţe”, a declarat recent un purtător de cuvânt al guvernului german. “Nu mai discutăm acum cu adevărat decât despre detalii şi despre amploarea măsurilor, nu despre natura lor”. Acest nou ton pugilistic este resimţit peste tot. Reprezentanţi ai UE sub acoperirea anonimatului sunt citaţi ca spunând lucruri de genul: “Da, treziţi-vă şi mirosiţi cafeaua. La asta v-aţi angajat cu toţii”.

Planul de salvare al monedei euro, cu presupusul său trilion de euro de putere de foc, are numai 15 angajaţi. Ar putea fi posibil ca, la ora actuală, câteva persoane cu idei asemănătoare, reunite în culisele Operei din Frankfurt, să exercite o putere imensă asupra unui continent format din state-naţiune. Şi toate acestea în numele unităţii europene. Democraţia este privită cu precauţie – sau chiar cu aversiune – de către Grupul din Frankfurt, la fel ca şi pieţele. Traim drumul spre o noua forma a democratiei sau poate aceasta transcendenta ne va conduce spre mana forte a unui dictator?

O anexa la articol in care voi discuta despre relatiile Germano-Romane, saptamana viitoare. Sper ca si acolo voi reusi sa va aduc unele lucruri interesante.

Bibliografie:

An Inside Look at the Reunification Negotiations

Berlin Wall

Margaret Thatcher was ‘horrified’ by the prospect of a reunited Germany (linkurile de mai jos)

Was Margaret Thatcher right to fear a united Germany?

Europe’s hit squad

Theophyle

Etichete: ,

+

Citeşte şi:

Când nu ai prieteni, duşmanii te ajută! (1 /2)

Un raspuns

  1. Mitingul USL Arcul de Triumf – Piata Victoriei – LIVE TEXT « Politeía
    19.1.2012, 14:45

    […] – Pe Curs de Guvernare puteti citi  Când nu ai prieteni, duşmanii te ajută! (2 /2) Share this:StumbleUponDiggFacebookRedditEmailLike this:Like2 bloggers like this […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Theophyle

Cocoşi si vulturi

Personal cred ca viitorul Europei este dependent de buna colaborare dintre statele membre si o mai mare deschidere catre adevarurile care trebuie nu numai recunoscute […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Marca germană sau întoarcerea la trecut!

Nu exista o economie fara politica. Din nefericire, economia plateste deseori preturi politice greu de suportat. Cand spun greu de suportat ma refer la sacrificii […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Patria organizată

Moto: „Nu vreau o patrie organizată de sus. Sper că se poate rosti acest termen în Germania: patrie. Deci, [nu vreau] o patrie a tuturor […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Migratorii, Grecia şi jocurile neo-otomane ale lui Erdoğan

Nu trebuie sa scriu prea multe nici despre inamicitia de multe sute de ani intre Turcia si Grecia. Nici despre viziunile ciudate ale Turciei actuale […] ... 
Citeste mai departe »

Theophyle

Europa, Schengen şi o criză de 50 de ani

Moto: “Ce a fost, va mai fi, si ce s-a facut, se va mai face; nu este nimic nou sub soare. daca este vreun lucru […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »