Capitalul străin în România și în UE – ponderea valorii adăugate. Observaţii, lecții, socoteli

De Iulian Soare | 11.4.2019 .

România figurează pe locul patru între statele membre UE în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate în economia naţională a întreprinderilor aflate sub control străin, potrivit unei analize finalizate recent şi publicate de Eurostat.

Cu un nivel de 44%, ne situăm imediat sub podiumul ocupat de Ungaria (51,4%), Slovacia (48,1%) şi Luxemburg (44,6%).

În spatele nostru şi peste cota de 40% se află Cehia (43,3%) şi Irlanda (43,0%), în timp ce media UE se situează la 25% iar valorile minime se înregistrează în Franţa (16,4%), Grecia (16,3%), Italia (15,8%) şi Cipru (13,4%). Trebuie precizat, însă, că statistica Eurostat se referă doar la sectorul non-financiar.

Tendinţa de dezvoltare a părţii din economie sub control străin s-a accentuat pe parcursul acestui deceniu, majorarea fiind de 2,3 puncte procentuale la nivelul UE. Până şi locomotiva europeană, Germania, se află foarte aproape de media UE, cu 24,8%.

Deşi, la nivelul UE, deţine doar 1,2% din numărul total de întreprinderi, capitalul străin asigură 15,3% din locurile de muncă. Ceea ce (dat fiind rezultatul de 25% din valoarea adăugată în economie) implică o productivitate situată la 163% din media naţională la nivelul tuturor statelor Uniunii, care arată dinamismul suplimentar, dar explică şi interesul pentru investiţiile în afara ţării de origine.

(Citiți și: ”CRONICILE / Și banii pleacă acasă, nu-i așa? PIB/locuitor, faţă în faţă cu PNB/locuitor”)

Datele mai detaliate ale Eurostat arată că în România se află aproape o zecime din firmele controlate de capitalul străin din UE ( 27.662 întreprinderi faţă de un total european de 280.808 întreprinderi) iar surplusul brut de operare se ridică la aproape 13 miliarde de euro, valoare situată între cele circa 8,5 miliarde euro din Portugalia şi 20 de miliarde euro din Cehia, ţări care au un PIB foarte apropiat ca dimensiune de cel al României.

Dacă se face raportarea la valoarea producţiei realizate în cele trei ţări de către întreprinderile aflate sub control străin (circa 88,6 miliarde euro la noi, 157,2 miliarde euro la cehi şi 53,1 miliarde euro la portughezi) , se obţin valori foarte apropiate de profitabilitate, cele 14% din România fiind uşor peste nivelul de 13% din Cehia dar sub cel de 16% din Portugalia.

Greii Europei și diferențele fundamentale dintre ei

Dincolo de prezenţa capitalurilor din alte ţări în propria economie, contează foarte mult soldul acestor plasamente, exprimat cel mai bine de poziţia investiţională netă ca pondere în PIB ( de altfel şi criteriu pe tabloul de bord macroeconomic al UE, cu o cerinţă de cel mult -35%).

De pildă Germania are ea 25% din valoarea adăugată brută produsă sub control străin dar , de fapt, prin plasamentele în alte state, avea tot în 2016 ( anul pentru care Eurostat a finalizat analiza la începutul lui 2019) o poziţie netă pozitivă de circa 51% din PIB, majorată de altfel la 61% în 2018.

Prin comparaţie, deşi prezenţa străină în economia franceză era semnificativ mai redusă ( vezi cele circa 16% de mai sus), Franţa avea o poziţie netă negativă de -15% din PIB, diminuată spre -12% anul trecut.

România și ceilalți colegi

Revenind la trio-ul Cehia, România, Portugalia, poziţia investiţională netă este cea care face diferenţa şi explică dinamismul economic (moderat dar solid) ceh în comparaţie cu stagnarea portuheză.

Aşadar, Cehia bifa criteriul european cu -27%, România se străduia pe la -49% ( îmbunătăţit ulterior spre 45% pe bază de creşterea PIB, dar ne-ar trebui neapărat şi ceva investiţii româneşti în afară) iar Portugalia a cam pierdut trenul cu -105% din PIB.

Una peste alta, în contextul extinderii globalizării şi al integrării pe piaţa unică a UE, poate că ar trebui să învăţăm ceva şi să trecem la distincţia între „economia românească„ şi „economia din România”.

Evident, dacă punem la socoteală că patru cincimi din sectorul financiar se află sub control străin, majoritatea simplă a valorii adăugate brute în România depinde (ne place sau nu) de deciziile luate în afara ţării. Decizii la care ar trebui să fim mai atenţi în adoptarea politicilor interne care privesc economia „locală”.

*

Notă metodologică

Statistica referitoare la întreprinderile aflate sub control străin ( denumită prescurtat FATS de la Foreign AffiliaTes Statistics în lb. engleză) este standardizată la nivelul UE şi implică un control direct sau indirect, concretizat în abilitatea de a decide strategia întreprinderii, modalitatea de conducere a activităţii şi capacitatea de a numi majoritatea directorilor.

În majoritatea cazurilor, această abordare implică un investitor străin care deţine mai mult de 50% din acţiuni sau din drepturile de vot, direct sau indirect (prin intermediul unei alte entităţi afiliate).

Există şi posibilitatea de a exista o minoritate de control, fără a deţine mai mult de jumătate din acţiuni sau din drepturile de vot.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Președintele Iohannis a anunțat temele referendumului: interzicerea amnistiei și grațierii pentru corupție și a OUG-urilor pe infracțiuni. Reacție PSD: nu acceptăm reducerea salariului minim

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că a transmis Parlamentului scrisoarea referitoare la problemele de interes nțional care vor fi supuse consultării populare în cadrul […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Guvernul a modificat OUG 114. Eugen Teodorovici: Nu avem avizul BCE, dar știm că va fi pozitiv

Guvernul a modificat în ședința de vineri OUG 114. Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat că Guvernul a decis ca taxa pentru bănci să […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Procurorul șef european / Prima rundă de negocieri s-a încheiat fără rezultat, următoarea întâlnire, pe 27 martie

Prima rundă de negocieri între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii privind nominalizarea persoanei care va ocupa funcţia de procuror-şef al Parchetului European s-a încheiat miercuri […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Premieră mondială: Laserul de la Măgurele a atins 10 PetaWatts, cea mai mare atinsă vreodată de un laser

Laserul de la Măgurele a atins pe 7 martie cea mai mare putere, 10 PetaWatts, ceea ce reprezintă o premieră în întreaga mondială, eveniment ce […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Abuzul momentului e de fapt un șantaj: Poștașii vor lucra gratis pentru PSD în schimbul plății unor drepturi și al ”nepolitizării” Poștei, recunoaște Matei Brătianu

Comitetul Executiv al Sindicatului Liber din Poșta Română a decis încheierea unui protocol cu PSD, document prin care factorii poștali se obligă să colecteze informații […] ... 
Citeste mai departe »

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »