Capitalul străin în România și în UE – ponderea valorii adăugate. Observaţii, lecții, socoteli

De Iulian Soare | 11.4.2019 .

România figurează pe locul patru între statele membre UE în ceea ce priveşte ponderea valorii adăugate în economia naţională a întreprinderilor aflate sub control străin, potrivit unei analize finalizate recent şi publicate de Eurostat.

Cu un nivel de 44%, ne situăm imediat sub podiumul ocupat de Ungaria (51,4%), Slovacia (48,1%) şi Luxemburg (44,6%).

În spatele nostru şi peste cota de 40% se află Cehia (43,3%) şi Irlanda (43,0%), în timp ce media UE se situează la 25% iar valorile minime se înregistrează în Franţa (16,4%), Grecia (16,3%), Italia (15,8%) şi Cipru (13,4%). Trebuie precizat, însă, că statistica Eurostat se referă doar la sectorul non-financiar.

Tendinţa de dezvoltare a părţii din economie sub control străin s-a accentuat pe parcursul acestui deceniu, majorarea fiind de 2,3 puncte procentuale la nivelul UE. Până şi locomotiva europeană, Germania, se află foarte aproape de media UE, cu 24,8%.

Deşi, la nivelul UE, deţine doar 1,2% din numărul total de întreprinderi, capitalul străin asigură 15,3% din locurile de muncă. Ceea ce (dat fiind rezultatul de 25% din valoarea adăugată în economie) implică o productivitate situată la 163% din media naţională la nivelul tuturor statelor Uniunii, care arată dinamismul suplimentar, dar explică şi interesul pentru investiţiile în afara ţării de origine.

(Citiți și: ”CRONICILE / Și banii pleacă acasă, nu-i așa? PIB/locuitor, faţă în faţă cu PNB/locuitor”)

Datele mai detaliate ale Eurostat arată că în România se află aproape o zecime din firmele controlate de capitalul străin din UE ( 27.662 întreprinderi faţă de un total european de 280.808 întreprinderi) iar surplusul brut de operare se ridică la aproape 13 miliarde de euro, valoare situată între cele circa 8,5 miliarde euro din Portugalia şi 20 de miliarde euro din Cehia, ţări care au un PIB foarte apropiat ca dimensiune de cel al României.

Dacă se face raportarea la valoarea producţiei realizate în cele trei ţări de către întreprinderile aflate sub control străin (circa 88,6 miliarde euro la noi, 157,2 miliarde euro la cehi şi 53,1 miliarde euro la portughezi) , se obţin valori foarte apropiate de profitabilitate, cele 14% din România fiind uşor peste nivelul de 13% din Cehia dar sub cel de 16% din Portugalia.

Greii Europei și diferențele fundamentale dintre ei

Dincolo de prezenţa capitalurilor din alte ţări în propria economie, contează foarte mult soldul acestor plasamente, exprimat cel mai bine de poziţia investiţională netă ca pondere în PIB ( de altfel şi criteriu pe tabloul de bord macroeconomic al UE, cu o cerinţă de cel mult -35%).

De pildă Germania are ea 25% din valoarea adăugată brută produsă sub control străin dar , de fapt, prin plasamentele în alte state, avea tot în 2016 ( anul pentru care Eurostat a finalizat analiza la începutul lui 2019) o poziţie netă pozitivă de circa 51% din PIB, majorată de altfel la 61% în 2018.

Prin comparaţie, deşi prezenţa străină în economia franceză era semnificativ mai redusă ( vezi cele circa 16% de mai sus), Franţa avea o poziţie netă negativă de -15% din PIB, diminuată spre -12% anul trecut.

România și ceilalți colegi

Revenind la trio-ul Cehia, România, Portugalia, poziţia investiţională netă este cea care face diferenţa şi explică dinamismul economic (moderat dar solid) ceh în comparaţie cu stagnarea portuheză.

Aşadar, Cehia bifa criteriul european cu -27%, România se străduia pe la -49% ( îmbunătăţit ulterior spre 45% pe bază de creşterea PIB, dar ne-ar trebui neapărat şi ceva investiţii româneşti în afară) iar Portugalia a cam pierdut trenul cu -105% din PIB.

Una peste alta, în contextul extinderii globalizării şi al integrării pe piaţa unică a UE, poate că ar trebui să învăţăm ceva şi să trecem la distincţia între „economia românească„ şi „economia din România”.

Evident, dacă punem la socoteală că patru cincimi din sectorul financiar se află sub control străin, majoritatea simplă a valorii adăugate brute în România depinde (ne place sau nu) de deciziile luate în afara ţării. Decizii la care ar trebui să fim mai atenţi în adoptarea politicilor interne care privesc economia „locală”.

*

Notă metodologică

Statistica referitoare la întreprinderile aflate sub control străin ( denumită prescurtat FATS de la Foreign AffiliaTes Statistics în lb. engleză) este standardizată la nivelul UE şi implică un control direct sau indirect, concretizat în abilitatea de a decide strategia întreprinderii, modalitatea de conducere a activităţii şi capacitatea de a numi majoritatea directorilor.

În majoritatea cazurilor, această abordare implică un investitor străin care deţine mai mult de 50% din acţiuni sau din drepturile de vot, direct sau indirect (prin intermediul unei alte entităţi afiliate).

Există şi posibilitatea de a exista o minoritate de control, fără a deţine mai mult de jumătate din acţiuni sau din drepturile de vot.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Rovana Plumb și Dan Nica – propunerile de Comisar european pe care le-ar fi făcut Viorica Dăncilă

Premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Poliția și Procuratura, șir de greșeli fatale care au favorizat producerea tragediei de la Caracal

Intrarea polițiștilor pe proprietatea unde se bănuiește că a fost ucisă Alexandra Mâceșanu a avut loc la 19 ore după ce tânăra a sunat de […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Inegalitatea veniturilor a crescut în 2018. Observaţii

Inegalitatea distribuției veniturilor în România a crescut în 2018 de la un raport de 6,5 la 1 între cei mai bogaţi 20% dintre români şi […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024. Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »