Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

De Victor Bratu | 6.2.2019 .

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care urmează să nu aibă de-a face cu realitatea.

În analiza de față, facem o comparație între Bugetele României stabilite prin lege și ce rămâne din ele și cum se execută până la sfârșitul fiecărui an. În pofida rectificărilor anunțate mereu a fi  ”pozitive”.

Diferențele sunt, pe alocuri, uriașe – mai ales la indicatorii și cifrele care țin de dezvoltare. 

Investițiile din infrastructură, de exemplu, ajung să fie chiar și de două ori mai mici decât cele planificate.

Banii destinați Sănătății se dovedesc mereu insuficienți, în contextul în care bugetele ultimilor ani sunt tot mai împovărate de majorările salariale, al căror impact este mereu imprecis calculat.

Cercetătorii își văd proiectele înghețate ca urmare a blocării fondurilor europene – în ciuda Legii Bugetului care-i îngroapă în bani, în vreme ce primarii puterii se bucură de bugete chiar și duble față de cele alocate în legile de la începutul anului.

Analiza cursdeguvernare.ro pune în oglindă legile bugetelor din perioada 2015-2019 și execuțiile de la final de an. Singurul indicator care a rămas relativ constant în construcțiile acestora a fost cel legat de deficitul bugetar, România fiind obligată să se încadreze în ținta de 3% din PIB.

Tăierile de la Infrastructură – ”stabilizatorul” automat al bugetului public

În perioada 2016-2018, de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-2020, execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.

În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului exercițiu financiar.

În niciunul dintre cei patru ani analizați, execuția bugetară în domeniul investițiilor din domeniul transporturilor nu s-a ridicat la nivelul bugetat.

Iar în 2017, aceasta a fost aproape la jumătate.

Cercetarea: alocări din pix, execuții departe de un măcar 1% din PIB

În perioada analizată, transferurile făcute de Ministerul Cercetării către beneficiarii de fonduri din acest domeniu au fost superioare alocărilor în doar doi ani, în vreme ce în ceilalți doi (2016 și 2017), cercetătorii au primit cu circa 250 de milioane de lei mai puțin decât li se promisese la începutul anilor.

În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri europene, execuțiile au fost, în fiecare an, mai slabe.

În 2018, spre exemplu, pentru proiectele din fonduri europene s-au alocat, din pix, aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost de doar 126,5 miliarde de lei.

De precizat este faptul că Ministerul a blocat apelurile în acest domeniu anul trecut, cercetătorii având pregătite numeroase dosare pe care să le depună pentru atragerea de fonduri europene.

România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice.

Sănătatea, un buget umflat din mers exclusiv de majorările salariale

Cheltuielile necesare pentru finanțarea sistemului de sănătate au fost, cu excepția anului 2016, mai mari decât anticipa Guvernul prin Legile Bugetelor.

Diferențe mari între bugete și execuția finală au început să apară din 2017, an în care din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost transferați 3,6 miliarde de lei pentru a acoperi creșterile salariale, sume ce nu fuseseră prevăzute în bugetul inițial.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

De suferit au avut alte cheltuieli ale Casei din acel an. Spre exemplu, execuția arată cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mici pentru medicamente, consumabile și alte materiale sanitare, precum și o reducere cu 0,6 miliarde de lei a finanțării serviciilor medicale din spitale.

Iar în 2018, când aceste cheltuieli au fost incluse în proiectul de buget, ele s-au dovedit a fi mult subevaluate, așa încât, la final de an, din bugetul Casei au fost transferați 8,1 miliarde de lei pentru acoperirea creșterilor salariale, față de 4,6 miliarde de lei, suma alocală în bugetul inițial.

Pentru 2019, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget total de 37,8 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% față de anul trecut, respectiv trei miliarde de lei.

Pe de altă parte, doar transferurile necesare acoperirii creșterilor salariale din sectorul medical se ridică la 9,3 miliarde de lei, cu 1,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2018, așa încât bugetul este, în realitate, cu doar două miliarde de lei mai mare decât cel de anul trecut.

Mare parte a acestei diferențe a fost alocată pentru medicamente și consumabilele de care au nevoie spitalele (11,9 miliarde de lei, față de 9,9 miliarde de lei în 2018). Pe de altă parte, diferențe în minus s-au produs la capitolul servicii medicale în spitale (minus 0,7 miliarde de lei față de 2018).

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: A apărut nr. 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății, prin care se finanțează doar parțial cheltuieli reale din sistem (în special prin Programele naționale de sănătate), marele capitol absent din bugetul pentru 2019 este cel al accizelor care a au avut o contribuție de 1,6 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Anul acesta accizele se duc să peticească alte găuri.

Pușculița primarilor docili: alocări mici prin lege, duble (!) prin execuția bugetară

Dacă în cazul bugetelor de la infrastructură, alocările au fost mari iar realizările uneori la jumătate, în cazul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) se poate observa o slabă planificare bugetară în sens invers.

În ultimii patru ani, sumele alocate prin Legea bugetului s-au dovedit mult sub execuție. În 2018, execuția a fost mai mult decât dublă față de program.

PNDL, un program a cărui reputație este că alocă bani în funcție de interese politice, se numără printre puținele cheltuieli de capital care la final de an se dovedesc a fi mai mari decât la început.

***

Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe 2019 pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească mai mult decât anul trecut, cu 5,5%, până la 1.022,5 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetare ar trebui să se ridice la 367,5 miliarde de lei (35,9% din PIB), în vreme ce deficitul bugetar ar urma să fie de 2,55% din PIB (cash, respectiv 2,57% după metodologie europeană ESA).

Consiliul Fiscal este de părere că avansul PIB este supraevaluat și apare drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții.

Un alt aspect problematic semnalat de Consiliu îl reprezintă ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.

De asemenea, Consiliul are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »