Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

De Victor Bratu | 6.2.2019 .

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care urmează să nu aibă de-a face cu realitatea.

În analiza de față, facem o comparație între Bugetele României stabilite prin lege și ce rămâne din ele și cum se execută până la sfârșitul fiecărui an. În pofida rectificărilor anunțate mereu a fi  ”pozitive”.

Diferențele sunt, pe alocuri, uriașe – mai ales la indicatorii și cifrele care țin de dezvoltare. 

Investițiile din infrastructură, de exemplu, ajung să fie chiar și de două ori mai mici decât cele planificate.

Banii destinați Sănătății se dovedesc mereu insuficienți, în contextul în care bugetele ultimilor ani sunt tot mai împovărate de majorările salariale, al căror impact este mereu imprecis calculat.

Cercetătorii își văd proiectele înghețate ca urmare a blocării fondurilor europene – în ciuda Legii Bugetului care-i îngroapă în bani, în vreme ce primarii puterii se bucură de bugete chiar și duble față de cele alocate în legile de la începutul anului.

Analiza cursdeguvernare.ro pune în oglindă legile bugetelor din perioada 2015-2019 și execuțiile de la final de an. Singurul indicator care a rămas relativ constant în construcțiile acestora a fost cel legat de deficitul bugetar, România fiind obligată să se încadreze în ținta de 3% din PIB.

Tăierile de la Infrastructură – ”stabilizatorul” automat al bugetului public

În perioada 2016-2018, de când s-a dat drumul la banii aferenți exercițiului financiar european 2014-2020, execuțiile bugetare la infrastructură au fost cu peste 6,8 miliarde de lei mai mici decât sumele alocate în Legile bugetului aferente fiecărui an în parte.

În perioada 2015-2017, alte 5,2 miliarde de lei au fost tăiate din fondurile post aderare aferente vechiului exercițiu financiar.

În niciunul dintre cei patru ani analizați, execuția bugetară în domeniul investițiilor din domeniul transporturilor nu s-a ridicat la nivelul bugetat.

Iar în 2017, aceasta a fost aproape la jumătate.

Cercetarea: alocări din pix, execuții departe de un măcar 1% din PIB

În perioada analizată, transferurile făcute de Ministerul Cercetării către beneficiarii de fonduri din acest domeniu au fost superioare alocărilor în doar doi ani, în vreme ce în ceilalți doi (2016 și 2017), cercetătorii au primit cu circa 250 de milioane de lei mai puțin decât li se promisese la începutul anilor.

În ceea ce privește proiectele finanțate din fonduri europene, execuțiile au fost, în fiecare an, mai slabe.

În 2018, spre exemplu, pentru proiectele din fonduri europene s-au alocat, din pix, aproape 400 de milioane de lei, însă execuția a fost de doar 126,5 miliarde de lei.

De precizat este faptul că Ministerul a blocat apelurile în acest domeniu anul trecut, cercetătorii având pregătite numeroase dosare pe care să le depună pentru atragerea de fonduri europene.

România și-a fixat să cheltuiască pentru cercetare și inovare 1% din PIB, din fonduri publice.

Sănătatea, un buget umflat din mers exclusiv de majorările salariale

Cheltuielile necesare pentru finanțarea sistemului de sănătate au fost, cu excepția anului 2016, mai mari decât anticipa Guvernul prin Legile Bugetelor.

Diferențe mari între bugete și execuția finală au început să apară din 2017, an în care din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost transferați 3,6 miliarde de lei pentru a acoperi creșterile salariale, sume ce nu fuseseră prevăzute în bugetul inițial.

(Citiți și: ”Hic Salta!”)

De suferit au avut alte cheltuieli ale Casei din acel an. Spre exemplu, execuția arată cheltuieli cu peste un miliard de lei mai mici pentru medicamente, consumabile și alte materiale sanitare, precum și o reducere cu 0,6 miliarde de lei a finanțării serviciilor medicale din spitale.

Iar în 2018, când aceste cheltuieli au fost incluse în proiectul de buget, ele s-au dovedit a fi mult subevaluate, așa încât, la final de an, din bugetul Casei au fost transferați 8,1 miliarde de lei pentru acoperirea creșterilor salariale, față de 4,6 miliarde de lei, suma alocală în bugetul inițial.

Pentru 2019, Casa Națională de Asigurări de Sănătate are un buget total de 37,8 miliarde de lei, în creștere cu 8,5% față de anul trecut, respectiv trei miliarde de lei.

Pe de altă parte, doar transferurile necesare acoperirii creșterilor salariale din sectorul medical se ridică la 9,3 miliarde de lei, cu 1,2 miliarde de lei mai mari decât cele din 2018, așa încât bugetul este, în realitate, cu doar două miliarde de lei mai mare decât cel de anul trecut.

Mare parte a acestei diferențe a fost alocată pentru medicamente și consumabilele de care au nevoie spitalele (11,9 miliarde de lei, față de 9,9 miliarde de lei în 2018). Pe de altă parte, diferențe în minus s-au produs la capitolul servicii medicale în spitale (minus 0,7 miliarde de lei față de 2018).

(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: A apărut nr. 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)

În ceea ce privește bugetul Ministerului Sănătății, prin care se finanțează doar parțial cheltuieli reale din sistem (în special prin Programele naționale de sănătate), marele capitol absent din bugetul pentru 2019 este cel al accizelor care a au avut o contribuție de 1,6 miliarde de lei în bugetul de anul trecut. Anul acesta accizele se duc să peticească alte găuri.

Pușculița primarilor docili: alocări mici prin lege, duble (!) prin execuția bugetară

Dacă în cazul bugetelor de la infrastructură, alocările au fost mari iar realizările uneori la jumătate, în cazul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) se poate observa o slabă planificare bugetară în sens invers.

În ultimii patru ani, sumele alocate prin Legea bugetului s-au dovedit mult sub execuție. În 2018, execuția a fost mai mult decât dublă față de program.

PNDL, un program a cărui reputație este că alocă bani în funcție de interese politice, se numără printre puținele cheltuieli de capital care la final de an se dovedesc a fi mai mari decât la început.

***

Guvernul şi-a construit bugetul general consolidat (BGC) pe 2019 pe un nivel de venituri de 341,4 miliarde de lei, respectiv de 33,4% dintr-un PIB care ar trebui să crească mai mult decât anul trecut, cu 5,5%, până la 1.022,5 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetare ar trebui să se ridice la 367,5 miliarde de lei (35,9% din PIB), în vreme ce deficitul bugetar ar urma să fie de 2,55% din PIB (cash, respectiv 2,57% după metodologie europeană ESA).

Consiliul Fiscal este de părere că avansul PIB este supraevaluat și apare drept excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituții.

Un alt aspect problematic semnalat de Consiliu îl reprezintă ipotezele extrem de favorabile cu privire la dinamica numărului de angajați și câștigului salarial brut în sectorul concurențial, acestea fiind preconizate să crească în 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%.

De asemenea, Consiliul are rezerve în special cu privire la evoluția proiectată a veniturilor din TVA din proiectul de buget, fiind aparentă o supraevaluare semnificativă a acestora chiar în contextul utilizării scenariului macroeconomic oficial.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Avertismente repetate ale CE: Inflaţia va mai creşte. Noua lege a pensiilor, un pericol la adresa sustenabilității sistemului

România nu a mai respectat prevederile Legii responsabilităţii fiscale începând cu anul 2016, iar inflaţia continuă să crească, peste limita țintită de banca centrală (BNR), […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Sezonul dividendelor: Guvernul vrea să stoarcă şi în 2019 resursele de investiţii în scădere ale companiilor controlate. Cine rezistă la presiuni

Două companii strategice controlate de Guvern încă rezistă la presiunile acestuia de spoliere a resurselor de investiţii prin dividende cât mai mari. Adunările generale  ale […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România vrea să joace în Europa energetică subminând investițiile strategice: De 4 ani, multe companii energetice de stat nu și-au făcut măcar jumătate din programul de dezvoltare anual

Marile companii energetice ale statului și-au propus an de an să-și accelereze investițiile, dar în realitate nu au reușit să-și respecte planurile niciodată din 2015 […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

UE, hipnotizată de banii Chinei: valoarea activelor chinezești în Europa a crescut de 10 ori în 4 ani. Beijingul rade tot, Bruxellesul e spectator

Pe 9 aprilie va avea loc, la Bruxelles, summitul UE – China, iar analiștii economici se așteaptă ca tonul Uniunii să fie mai categoric, după […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »

“Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR” is locked Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR

Senatorul USR Adrian Wiener și deputatul USR Tudor Pop au depus săptămâna aceasta la Parlament un proiect de lege în baza căruia autoritățile locale ar […] ... 
Citeste mai departe »

Abuzul momentului e de fapt un șantaj: Poștașii vor lucra gratis pentru PSD în schimbul plății unor drepturi și al ”nepolitizării” Poștei, recunoaște Matei Brătianu

Comitetul Executiv al Sindicatului Liber din Poșta Română a decis încheierea unui protocol cu PSD, document prin care factorii poștali se obligă să colecteze informații […] ... 
Citeste mai departe »

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »