Cazul Kamil Demirkaya: România a refuzat deja 2 alte cereri de extrădare formulate de Turcia. Legislația care permite un refuz

De Mariana Bechir | 6.12.2018 .

Jurnalistulul turc Kamil Demirkaya (foto), angajat al publicației Zaman România, a cerut azil politic pentru a evita extrădarea în Turcia, unde este acuzat oficial de terorism, în baza legislației de după tentativa de puci.

Anunțul a fost făcut de acesta la Curtea de Apel București, unde a avut loc primul termen din procesul de extrădare. Următoarea ședință va avea loc pe 14 decembrie.

Acuzat de trădare din cauza unei aplicații instalate pe telefon

Kamil Demirkaya (58 de ani) a plecat din Turcia în 1992, ocupându-se de activităţi educaţionale în străinătate. A lucrat şase ani în Republica Moldova (1997 – 2003), unde a fost director la o unitate de învăţământ, după care a condus redacţia ziarului “Zaman” din Bulgaria (2003 – 2011), întorcându-se apoi în Turcia, unde s-a pensionat.

Din august 2016 este şeful publicației “Zaman România”.

Joi, el s-a prezentat la Curtea de Apel București, contestând extrădarea pe motiv că acuzația este una politică, iar viața sa ar fi pusă în pericol dacă ar fi predat autorităților din Turcia, unde nu va avea parte de un proces corect.

Toți opozanții regimului condus de Recep Tayip Erdogan au parte de acest tratament, iar el se află pe lista neagră a regimului de la Ankara.

„Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo (…) Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură şi alte modalităţi mai puţin ortodoxe care se folosesc faţă de persoanele cercetate. (…) La momentul în care am plecat, în Turcia lumea era înspăimântată, era multă presiune. (…) Recent, din Republica Moldova au fost extrădaţi șase profesori care au lucrat cu mine. Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude ale mele”, a precizat Kamil Demirkaya, citat de Agerpres.

El a explicat că, oficial, autorităţile din Turcia îl acuză de faptul că a avut pe telefon instalată o aplicaţie (bylock), folosită de susţinătorii predicatorului Fethullah Gulen.

„În Turcia sunt acuzat de terorism, dar eu ca formaţie sunt profesor, cadru didactic, 11 ani în Turcia şi în afara Turciei am prestat această meserie, 8 ani de zile am profesat ca ziarist. Eu în viaţa mea nu-mi aduc aminte să fi omorât o muscă sau o furnică. Din păcate sunt acuzat de terorism. Azi în urma solicitării autorităţilor din Turcia, autorităţile de aici au venit la domiciliul meu şi am urmat procedura legală”, a spus Kamil Demirkayap pentru Digi24.

În ultimele 24 de ore, pe rețelele sociale din România a fost generată o adevărată mișcare de susținere a jurnalistului Kamil Demirkaya, mii de oameni au semnat o petiție prin care sesolicită respingerea cererii de extrădare. USR cere blocarea procesului de extrădare, iar și eurodeputații Cristian Preda și Monica Macovei le-au cerut celorlalți europarlamentari să facă presiuni asupra autorităților de la București pentru împiedicarea extrădării.

Legislația internațională ce permite respingerea cererii trimise de Ankara

Kamil Demirkaya este al treilea caz în care Turcia solicită extrădarea din România, iar în celelalte două cazuri judecătorii de la București au refuzat cererile, considerând că este mult prea riscant pentru acei oameni să ajungă în Turcia.

Monica Macovei a transmis joi un comunicat în care a prezentat reglementările internaționale semnate de România și care ar trebui să ducă la respingerea extrădării. România s-a angajat să aplice și să respecte mai multe convenții internaționale care sunt foarte clare:

1. Convenția europeană de extrădare

Articolul 3 – Infracțiuni politice

Alin.1: Extrădarea nu se va acorda, dacă infracțiunea pentru care este cerută este considerată (…) infracțiune politică.

2. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Articolul 19 – Protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare

Alin. 2: Nimeni nu poate fi strămutat, expulzat sau extrădat către un stat unde există un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante.

3. Convenția împotriva torturii şi altor pedepse şi tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

Articolul 3

Alin. 1: Nici un stat parte nu va expulza, nu va reîntoarce, nici nu va extrăda o persoană către un alt stat în care există motive serioase de a crede că acolo ea riscă să fie supusă la tortură.

Alin. 2: Pentru a stabili dacă există asemenea motive, autoritățile competente vor ține seama de (…) existența, în statul vizat, a unui ansamblu de violări sistematice ale drepturilor omului, grave, flagrante sau de proporții.

Publicaţia „Zaman România” susţine că autorităţile turce au emis un mandat de extrădare pe numele lui Kamil Demirkaya la ordinul preşedintelui Turciei, Recep Erdogan. ” La ordinul lui Erdogan, procuratura din Antalya a emis un mandat de arestare, ziaristul fiind acuzat că este membru al mişcării Gulen. Guvernul turc a trimis autorităţilor române mandatul de extrădare pentru Demirkaya, iar în această dimineaţă ziaristul a fost ridicat de acasă şi dus la sediul IGPR”, se arată într-un comunicat al publicaţiei „Zaman România’ dat publicității miercuri dimineața.

Guvernul turc îl acuză pe clericul Fetulah Gulen, refugiat în Statele Unite, că se află la conducerea unei organizaţii teroriste care se află în spatele tentativei de lovitură de stat din 15 iulie 2016.

O instanţă din Turcia a dispus, în luna noiembrie, condamnarea la închisoare pe viaţă a 74 de persoane, inclusiv soldaţi, pentru rolul lor într-o tentativă de lovitură de stat, potrivit agenţiei de presă turce de stat Anadolu, citată de Rador.

452 de cereri de extrădare trimise de Turcia în 83 de state

Ministrul de Externe de la Ankara, Mevlut Kavusoglu, explica în noiembrie că autoritățile turce au au trimis, în urma loviturii de stat eșuate, 450 de cereri de extrădare, în 83 de state.

Până acum, a adăugat acesta, au fost extrădați în Turcia, din 21 de țări, 104 membri ai Organizației Teroriste Fetullah (FETO), cum este numită de regimul Erdogan Mișcarea condusă de clericul Fethullah Gülen.

Toate aceste solicitări sunt făcute pentru infracțiuni grave, îndeosebi terorism, ceea ce face dificilă respingerea, în pofida numeroaselor acuzații din partea unor instituții internaționale care consideră că este o acțiune politică de propoții ce vizează lichidarea opozanților regimului autoritar al lui Recep Tayip Erdogan și încalcă grav drepturile omului.

Ankara susține că puciul eșuat din 15 iulie 2016, soldat cu 251 de morţi şi aproape 2.200 de răniţi, a fost orchestrat de clericul autoexilat în SUA.

După iulie 2016, regimul autoritar de la Ankara a declanșat o adevărată vânătoare pentru arestarea susținătorilor Mișcării, operațiune condamnată dur de Bruxelles.

Peste 50.000 de persoane au fost arestate în mod arbitrar, fără dovezi, și mai mult de 120.000 de persoane au fost epurate din rândul forțelor armate, polițienești și din servicii, precum și din rândul profesorilor, judecătorilor și altor angajați ai statului.

În prezent, peste 300 de jurnaliști sunt încarceraţi la nivel global, dintre care aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia, a declarat joi, la CAB, Kamil Demirkaya.

Din UE, doar Bulgaria a extrădat un jurnalist turc

Până acum o singură țară din UE a acceptat extrădarea unui jurnalist turc. Este vorba despre Bulgaria – anul acesta, doi profesori universitari, un jurnalist de la agenția Cihan (Fethi Altun) și trei comisari de poliție au fost returnați de autoritățile bulgare, fără să existe vreun proces, ci în baza unui acord de readmisie semnat între cele două state în 1968.

O sursă Euractiv a susținut că ar fi fost plătită de Turcia o mită “pe cap de extrădat,” însă publicația nu a reușit să obțină vreo confirmare în acest sens. De altfel, Bulgaria a refuzat să ofere orice fel de informații despre extrădare, iar situația a fost dezvăluită de presa turcă.

În afara acestui caz, mai există situația Ucrainei, care nu este stat membru, dar a reușit să-și atragă critici aspre din partea mai multor instituții din blocul comunitar, după ce a extrădat un blogger turc. Yusuf İnan, editor la o publicație online și fost editor la cotidianul Yerel Gündemwho, a fost transferat la, vara aceasta, ca urmare a cererii înaintate de regimul lui Recep Tayip Erdogan.

Numărul refuzurilor de pe teritoriul UE sunt mult mai numeroase și în general, ele s-au de o largă susținere din partea societății civile și a opiniei publice.

În Germnaia, Turcia a aplicat 81 de cereri de extrădare, după tentativa de puci din 2016, însă ministrul Justiției a refuzat să spună câte au fost onorate sau câte au fost formulate pe baza acuzației de terorism, conform Deutsche Welle.

Cazul jurnalistul Can Dundar, unul dintre cei mai critici jurnaliști al adresa președintelui Erdogan, a fost discutat de șeful statului turc și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul întâlnirii care a avut loc la Berlin, în septembrie.

Berlinul a refuzat extrădarea jurnalistului, care a avut un rol important în timpul protestelor din Gezi Park (2013), acuzat oficial de spionaj, în ultima cerere de predare a acestuia către autoritățile d ela Ankara. Cancelarul Merkel a declarat că este nevoie de mai multe dovezi pentru a se ajunge la extrădare.

În Marea Britanie, un jdecător a refuzat în noiembrie extrădarea mogulului de presă Hamdi Akin İpek și a altor trei cetățeni turci, din două motive: cererea de extrădare are motive politice, iar transferul lor la Ankara i-ar pune în pericol, existând un risc ridicat ca ei să suporte rele tratamente.

Similar în Spania, unde jurnalistul Hamza Yalçin, a stat în arest preventiv, în timpul judecării extrădării, pentru ca purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Madrid să anunțe în septembrie eliberarea acestuia pentru că a primit azil politic în Suedia.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »