Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

De Adrian N Ionescu | 11.9.2018 .

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au dus la cea mai gravă criză financiară globală de la al doilea război mondial încoace.

Acum 10 ani, falimentul marelui grup bancar Lehman Brothers certifica declanşarea crizei financiare globale, marcată de disporporția dintre banii reali de pe piețe și datoriile private (şi apoi publice) devenite insuportabile.

O parte din punctele slabe de acum 10 ani s-au rezolvat sau măcar ameliorat, dar altele au redevenit ameninţătoare şi lor li s-au adăugat noi pericole, potrivit unui raport McKinsey.

România este vulnerabilă la toate acestea în măsură mai mare sau mai mică, dar mai ales la pericolele interne.

Astfel, dintre vechile cauze globale se remarcă:

  • preţurile imobiliare se apropie de nivelurile din 2007 – 2008,
  • datoriile au crescut din nou la niveluri care pot deveni nesustenabile în situaţii de stres ale pieţei,
  • deficitele macroeconomice şi mai ales cele de cont curent pun din nou probleme.

Pericole noi ameninţă, însă, stabilitatea financiară a lumii:

  • Tensiunile comerciale dintre marile puteri şi combinaţia acestora cu politicile protecţioniste;
  • Vulnerabilitatea economiilor emergente, induse de eventualele probleme ale Chinei și altor țări proeminente din această categorie.
  • Volatilitatea unor noi active financiare precum criptomonedele amenință să potențeze pericolul retragerii abrupte de la noile maxime istorice ale burselor, mai spune studiul McKinsey.

Pericolele autohtone

„România este acum mai dezvoltată şi mai bine pregătită pentru a face faţă şocurilor externe decât era în urmă cu zece ani; dar se perpetuează riscurile care decurg din politicile interne nejustificate“, crede Liviu Voinea (foto), viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).

Descărcați de AICI… studiul viceguvernatorului Liviu Voinea: „Ten years after the global financial crisis

„Vulnerabilitățile economiei României pe termen mediu și lung se referă, printre altele, la:

  • acumularea deficitelor gemene atunci când creșterea economică este peste potențial;
  • problemele de sustenabilitate a datoriei în cazul unor scenarii adverse;
  • insuficiența progresului reformelor structurale; toate cele de mai sus fiind amplificate de cea mai mare pierdere a ultimilor 10 ani:
  • pierderea de forță de muncă prin emigrare”, spune Liviu Voinea.

Pericolul pe care viceguvernatorul BNR nu îl numeşte explicit este largheţea politicienilor care au majorat slariile publice şi au impus majorări în sectoru privat, mai periculos decât acelaşi curent politic o făcea în urmă cu 10 ani.

În România, pe de o parte, creşterea economică a încetinit de la 6,9% în 2017 la 4,2% în primul semestru şi este probabil să coboare la doar 3,8% în 2018.

Pe de altă parte, scăderea vitezei de creştere a corectat-o pe aceasta din urmă până la un nivel sustenabil.

Pe de o parte, diminuarea creşterii PIB s-ar putea traduce în diminuarea veniturilor fiscale. Pe de altă parte, însă, în cazul unei recesiuni nu mai este posibilă stimularea fiscală a reluării ceşterii.

Așa se face că politicienii români și-ar putea dori ceea ce un președinte american de acum aproape trei sferturi de veac numea „economiști cu o singură mână”, dacă nu ciungi.

Liviu Voinea aminteşte că Harry Truman se plângea că toţi economiştii săi îi prezintau realitatea în două feluri, când „pe de o parte (on the one hand)”, când „pe de altă parte (on the other hand”).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »