CE – Prognoza de primăvară: În România importurile vor depăși exporturile în 2015, piața muncii se redresează greu în ciuda creșterii economice

De Anne-Marie Blajan | 5.5.2014 .

Economia Uniunii Europene îşi continuă redresarea, arată ultima prognoză a Comisie Europene publicată luni. Creșterea PIB-ului real va ajunge în 2014 la 1,6% în UE și 1,2% în zona euro. Produsul intern brut va crește în continuare în 2015 – la 2,0% și, respectiv, 1,7%.

„Redresarea a început să se facă simțită. Deficitele au scăzut, investițiile au crescut substanțial și, cel mai important, situația ocupării forței de muncă a început să se îmbunătățească”, a spus Siim Kallas (foto), vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Analiştii instituţiei comunitare se așteaptă ca cererea internă să devină principalul motor al creșterii în 2014 şi 2015. Cheltuielile de consum ar trebui să contribuie treptat la creșterea economică, pe măsură ce venitul real beneficiază de o inflație scăzută și de stabilizarea pieței forței de muncă.

Reluarea investițiilor, atât în domeniul echipamentelor, cât și în cel al construcțiilor, ar trebui să susțină în continuare creșterea economică. Iar contribuția exporturilor nete este de așteptat să scadă anul acesta şi anul viitor.

Deși condițiile de finanțare sunt în general favorabile, persistă diferențe substanțiale între statele membre și între întreprinderile de diferite dimensiuni, mai arată Comisia.

Comisia Europeană revizuieşte, în sus, creşterea economiei României

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Creşterea economiei României va începe să se bazeze treptat pe cererea internă, se arată în prognoza de primăvară a Comisiei Europene, după ce principalul motor de creştere în 2013 au fost exporturile. PIB-ul real va rămâne robust, în 2014 şi 2015, în timp ce inflaţia anuală va fi moderată în 2014, marcând un minim istoric în prima jumătate a acestui an.

Şi ajustările fiscale vor continua, deşi vor avea un ritm mai lent, notează Bruxelles-ul.

O creştere robustă şi o expansiune a investiţiilor – tablou general

Economia României a crescut peste aşteptări în 2013, apreciază Comisia Europeană, în documentul său de analiză privind prognoza de primăvară 2014. Deşi creşterea economică se va mai tempra, ea va rămâne robustă, la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015.

Comisia Europeană revizuieşte astfel, în sus, faţă de evaluarea din iarnă, prognoza pentru ţara noastră. În luna februarie, instituţia europeană anticipa un avans economic de 2,3% în 2014 şi de 2,5% în 2015.

Prognoza de iarna FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

 

Potrivit prognozei de primăvară, creşterea economică va rămâne peste potenţial, graţie creşterii încrederii şi unui context internaţional favorabil. Reformele strucutrale precum liberalizarea pieţei energiei şi noul cod al muncii încep să dea rezultate, apreciată Comisia Europeană.

Motorul creşterii va fi, în perioada următoare, cererea internă, care va depăşi gradual exporturile, principalul contributor la avansul economic de anul trecut.

În 2013, balanţa comercială a bunurilor şi serviciilor s-a îmbunătăţit considerabil, 4,1% din PIB, în condiţiile n care exporturile au crescut, iar importurile au rămas la un nivel mai scăzut. Contribuţia exporturilor nete la creştere economică se va diminua în 2014, pentru ca în 2015 să devină negativă.

Pe de altă parte, se aşteaptă o creştere graduală a exporturilor graţie unei îmbunătăţiri a mediului internaţional, apreciază comisia europeană, mai ales în ţările UE, unde este prognozată o creştere a consumului şi a cererii interne.

Importurile în România vor creşte şi ele, pe măsura creşterii cererii interne şi vor depăşi exporturile în 2015, potrivit prognozei.

Investiţiile vor lua şi ele avânt anul acesta, susţinute de o mai bună absorbţie a fondurilor europene pentru proiectele majore de infrastructură a căror realizare evoluează, susţin experţii de la Bruxelles.

Consumul privat îşi va reveni, moderat, pe măsură ce veniturile disponibile ale populaţiei cresc, graţie unor salarii reale în creştere şi ele.

Inflaţia, la cel mai scăzut nivel în prima jumătate a anului 2014

Inflaţia a scăzut semnificativ în partea a doua a anului 2013 – motivele au fost multiple: scăderea preţului la alimente, graţie unei producţii agricole foarte bune, reducerii TVA la făină şi produse de panificaţie şi graţie unui efect de bază de la preţurile mari la alimente în 2012.

Pentru 2014, rata anuală a inflaţiei este prognozată la 2,5%, cu un minim record în prima parte a anului, tot ca rezultat al scăderii preţurilor la alimente.

Prognoza este de a reveni la ţinta băncii naţionale (2.5%±1 pp.) în cea de-a doua parte a anului 2014, pe măsură ce se fac simţite efectele creşterii preţului la carburanţi, prin acciza introdusă la 1 aprilie.

Odată cu revenirea cererii interne, nivelul inflaţiei va ajunge la o medie de 3,3% în 2015, mai arată Comisia Europeană.

Care sunt riscurile macroeconomice

Riscurile pentru creşterea economică au legătură cu dezintermedierea financiară rapidă a gospodăriilor şi a băncilor, cu un posibil efect de bază negativ faţă de retultatele foarte bune înregistrate în 2013 în agricultură şi industrie.

Pe de altă parte, ele sunt contrabalansate de un volum mai mare de investiţii, stimulat şi de o absorbţie a fondurilor europene mai bună.

Slabe evoluţii pe piaţa muncii, în ciuda creşterii economice

În ciuda creşterii economice, în 2013 rata şomajului a crescut, la 7,3%.

Pe de altă parte, în 2014 şi 2015, Comisia Europeană se aşteaptă ca măsurile de stimulare a angajării tinerilor ar trebui să dea rezultate. Se aşteaptă o creştere a forţei de muncă şi o scădere uşoară a rate şomajului.

În ambii ani, veniturile angajaţilor vor creşte moderat, în ciuda unei creşteri semnificatice a salariului minim în 2014. Contrar anului trecut, în 2014 salariile din mediul privat vor creşte mai repede decât cele din sectorul public, până în 2014.

Ajustarea fiscală va fi mai lentă

Deficitul public a fost redus în 2013 la 2,3% din PIB, de la 3% în 2012. Consolidarea a fost favoritază de reducerea cheltuielilor.

Pentru 2014, deficitul este prognozat la 2,2% din PIB. În privinţa cheltuielilor, vorbim despre indexarea pensiilor, creşterea salariilor din sistemul public şi mai mulţi bani alocaţi cofinanţării fondurilor europene.

La capitolul venituri la buget, analiza ia în calcul indexarea cu inflaţia a accizelor,creşterea accizei la carburanţi, lărgirea bazei pentru impozitul pe proprietate şi contribuţiile sociale suplimentare în urma creşterii în două etape a salariului minim pe economie de la 800 la 900 de lei.

În 2015, dacă nimic nu se schimbă în privinţa politicilor guvernului de la Bucureşti, deficitul ar trebui, potrivit previziunilor, să scadă la 1,9% din PIB, pe măsură ce veniturile cresc moderat, în contextul unei cereri interne mai mari, care motor al creşterii.

Datoria publică va creşte la 40% în 2014 şi se va stabiliza la acel nivel în 2015, de la 38,4% în 2013.

Cele mai mari riscuri pentru buget sunt reprezentate de cheltuielile electorale şi proasta colectare a taxelor, consideră Comisia.

Riscurile pentru economia europeană: pierdere încrederii în condiţiile stagnării reformelor

La nivel european, cel mai mare risc de evoluție negativă a creșterii economice rămâne în continuare o nouă pierdere a încrederii ca urmare a stagnării reformelor.

De asemenea, a crescut şi incertitudinea legată de mediul extern. Pe de altă parte, noi reforme structurale îndrăznețe ar putea duce la o redresare mai puternică decât cea preconizată, apreciază Comisia Europeană.

Condițiile de pe piața forței de muncă au început să se amelioreze în 2013, iar consecința acestora va fi crearea mai multor locuri de muncă și continuarea reducerii ratelor șomajului (cu 10,1% în UE și cu 11,4% în zona euro în 2015).

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Se preconizează că inflația va rămâne scăzută, atât în UE (1,0% în 2014, 1,5% în 2015), cât și în zona euro (0,8% și 1,2%).

Deficitele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au redus în ultimii ani, graţie unei îmbunătățiri constante a competitivității în materie de prețuri. În mai multe dintre aceste economii se așteaptă înregistrarea de excedente în 2014 și 2015.

FOTO: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Se așteaptă ca reducerea deficitelor publice generale să continue. În 2014, se preconizează o scădere la aproximativ 2,5% din PIB atât în UE cât și în zona euro. Ponderea datoriei în PIB va atinge un vârf de aproape 90% în UE și 96% în zona euro, urmând să scadă anul viitor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »