CEDO a condamnat Turcia să plătească daune pentru invazia Ciprului. Expert în drept internaţional: Un precedent în favoarea Georgiei şi Ucrainei

De Victor Bratu | 14.5.2014 .

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca Turcia să plătească 90 de milioane de euro cu titlu de compensaţii pentru invazia din 1974 a Ciprului. Decizia, scrie Reuters, poate avea implicaţii asupra situaţiei din Ucraina, unde Rusia a invadat Crimeea.

Decizia de luni a Curţii Europene este bazată pe o decizie anterioară, conform căreia invazia teritoriilor nordice ale Ciprului şi ocupaţia ulterioară sunt ilegale.

Invazia turcă din 1974 din Cipru a fost justificată de oficialităţile de la Ankara la vremea respectivă drept un răspuns la lovitura de stat militară care a fost sprijinită de guvernul grec.

Penalităţile decise împotriva Turciei sunt cele mai mari decise vreodată de CEDO şi ar trebui plătite astfel:

  • 30 de milioane de euro compensaţii acordate rudelor celor care au dispărut în urma acelui conflict
  • 60 de milioane de euro compensaţii acordate ciprioţilor greci care au ajuns să trăiască în teritoriul turcesc, ca urmare a enclavizării peninsulei Karpas.

“Este o condamnare a unui război injust, cu consecinţe tragice în Europa”, arată decizia CEDO, care a stabilit că, în ciuda celor 40 de ani scurşi de la producerea evenimentelor tragice, Turcia este în continuare responsabilă pentru daunele produse cetăţenilor ciprioţi de origine greacă.

Aproximativ 30.000 de soldaţi turci sunt în continuare staţionaţi în insulă iar Turcia este şi astăzi singurul stat care a recunoscut zona de nord a Ciprului drept entitate statală.

O estimare a Naţiunilor Unite indică faptul că 165.000 de ciprioţi greci au fost expulzaţi din nord, iar 45.000 de ciprioţi turci au fost expulzaţi din sud. Cifrele au fost contestate de părţile în conflict, fiecare dintre acestea prezentând de-a lungul anilor statistici mai mari.

Oficiali greci şi turci sunt angrenaţi în discuţii vizând reunificarea Ciprului şi reconcilierea celor două etnii.

Expert în drept internaţional: Decizia este un precedent pentru solicitări similare ale Georgiei şi Ucrainei

Philippe Sands (foto), profesor de drept internaţional la University College din Londra, a declarat pentru Reuters că decizia de luni ar putea constitui un precedent în favoarea plângerilor formulate de Georgia şi de Ucraina la adresa Rusiei, care a ocupat teritorii care au aparţinut acestor state.

“Este un semnal foarte puternic că trecerea timpului nu estompează consecinţele sau costurile unei ocupaţii ilegale. Are relevanţă asupra situaţiilor din Abhazia şi Osetia de Sud, părţi ale Georgiei, şi din Crimeea, parte a Ucrainei. Cred că s-a deschis poarta plângerilor care derivă din acest gen de ocupaţie şi indică faptul că CEDO nu ezită să ia poziţie în situaţii de acest gen”, afirmă Philippe Sands.

În urmă cu 16 ani, CEDO a decis acordarea de compensaţii în valoare de 1,2 milioane de euro unui cipriot grec care a dat Turcia în judecată pentru pierderea proprietăţii sale aflate în oraşul Kyrenia.

Ankara a plătit daunele dar nu a recunoscut validitatea sentinţei CEDO.

Decizia de luni a CEDO vine pe fondul încercărilor de soluţionare a acestui conflict îngheţat între Turcia şi Grecia.

Guvernul cipriot a anunţat recent că vicepreşedintele american Joe Biden va vizita Nicosia în luna mai, în încercarea de a impulsiona negocierile.

SUA au afirmat recent că doresc să vadă “un progres istoric” al negocierilor Greco-turce cu privire la reunificarea Ciprului.

Situaţia din Cipru, unul dintre motivele care blochează ambiţiile europene ale Turciei

Turcia a demarat negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe data de 3 octombrie 2005, împreună cu Croaţia.

Acest din urmă stat a aderat la Uniune la 1 iulie 2013 în vreme ce Turcia, estimează BBC, ar putea finalize aceste negocieri în 10-15 ani din cauză că reformele solicitate Turciei de UE sunt foarte lente iar naţiunile europene încă nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte acceptarea acestui stat.

De la deschiderea negocierilor, Turcia a deschis 13 capitole din Aquis-ul comunitar, a închis doar unul (Cercetare şi Ştiinţă). Între 2010 şi 2012 nu a fost deschis niciun capitol nou.

Alte 18 capitole de negociere sunt îngheţate: 8 de către UE, ca urmare a refuzului Turciei de a permite navelor cipriote să folosească porturile sale, alte 10 capitole fiind îngheţate ca urmare a solicitărilor Franţei şi Ciprului.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »