Cehia și Ungaria sunt interesate de ”un an grație” pentru cheltuirea fondurilor europene, alături de România și Slovacia

De Iulian Soare | 18.6.2013 .

Cehia și Ungaria sunt interesate de extinderea ”perioadei de grație” pentru cheltuirea fondurilor europene, după ce Comisia Europeană a aprobat o derogare în acest sens pentru România și Slovacia, reducând astfel riscul de dezangajare a fondurilor de coeziune din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovici, a declarat marţi la Bratislava că se va şti în septembrie sau octombrie dacă Slovacia va mai primi sau nu un “an de graţie” în care va putea primi fondurile europene care ar fi trebuit cheltuite până la sfârşitul lui 2013, relatează agenția Tasr.

Slovacia, alături de România, a primit în februarie din partea Consiliului European promisiunea că va fi posibilă o extindere cu un an a acestui termen, a amintit Sefcovici, care este şi comisar european pentru afaceri instituţionale, într-o declarație pentru presă la conferința internaţională “Fondurile Uniunii Europene: Investiţii în viitor”.

Lucrurile s-au complicat când şi alte ţări s-au arătat interesate de acest “bonus”. Potrivit premierului slovac Robert Fico, prezent la conferinţă, un număr destul de mare de ţări înregistrează întârzieri în ce priveşte absorbţia fondurilor europene. “Aş putea menţiona Cehia, Ungaria şi alte ţări”, a exemplificat el.

Un document relevant în acest sens a fost prezentat deja Parlamentului European, la iniţiativa unui europarlamentar ceh.

Premierul slovac a mai menţionat că procedura standard de acordare a fondurilor europene ar putea deveni mai flexibilă, în sensul că nu vor mai fi necesare prelungiri de termene. “Vom putea transfera bani dintr-un fond într-altul”, a explicat Robert Fico, citat de TASR.

La 21 mai, Comisia Europeană a propus o măsură care extinde regula “n+3” pentru România şi Slovacia dincolo de 2013, în conformitate cu o cerere în acest sens a Consiliului European din februarie, reducând astfel riscul de dezangajare a fondurilor de coeziune din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor.

Acest lucru ar ajuta România să nu piardă, în 2013, 4 miliarde de euro din cei 6,5 miliarde euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate.

Fondurile alocate statelor membre în cadrul Politicii de Coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula “n+2 sau n+3”, “n” fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de statul membru în această perioadă se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE.

Propunerea Comisiei Europene, determinată de cererile primite din partea guvernelor naționale și din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului de miniștri al UE în vederea adoptării.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »