Cheia crizei în Eurozonă e la Germania. De ce n-o folosește?

De Marin Pana | 11.9.2012 .

Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, urmează să prezinte programul de trecere în responsabilitatea Băncii Centrale Europene a unei părți importante din supravegherea pentru toate cele circa 6.000 de bănci din UE până în 2014. Liderii europeni și-au dat acordul de principiu dar detaliile acestei operațiuni sunt aprig discutate, îndeosebi posibilitatea recapitalizării directe a băncilor cu probleme.

Deși toate cele 27 de state au drept de veto asupra planului de concentrare în mâna BCE a deciziilor asupra sistemelor bancare naționale, cea mai mare temere este dată de opoziția puternică ce se manifestă în Germania.

Berlinul are rețineri în privința asumării unui rol dificil de îndeplinit și a alocării de resurse importante pentru susținerea Mecanismului European de Stabilitate (MES).

Cu un volum al MES de 500 miliarde euro destinat intervențiilor directe și cu cetățenii germani pe post de principali contribuabili (și alți 440 miliarde deja alocați pentru Fondul European de Stabilitate Financiară), îngrijorarea că pe această cale se va plăti factura unor politici prea laxe ale altor state este una cât se poate de reală. De aici și apelul la Curtea Constituțională a Germaniei, care va trebui să decidă (decizie așteptată miercuri, 12 septembrie) în ce măsură legea fundamentală a republicii federale permite alocarea de fonduri în beneficiul stabilității UE.

Germania are rețineri și asupra universailității rolului de ultim supraveghetor al BCE și ar prefera o concentrare asupra băncilor mari la nivel național, care prezintă un risc sistemic. Motivația este numărul exagerat de mare de entități ce ar trebui urmărite și diluarea responsabilității. A fost avansat chiar un număr de 60 de mari bănci ce ar trebui monitorizate mai atent, restul urmând a fi supuse unui proces de reglementare strictă.

Implicațiile politice ale cedării unei părți din suveranitatea națională, inclusiv de către Germania ( unde băncile de economii sunt destul de influente), complică problema. Mai ales că autoritățile de la Bruxelles insistă asupra unui calendar rapid de extindere a puterii BCE, cu dreptul de a interveni din ianuarie 2013 asupra băncilor ce beneficiază de ajutor de stat, din iulie 2013 asupra băncilor de risc sistemic și din ianuarie 2014 asupra tuturor băncilor.

Germania ar prefera o inversare a ordinii, cu băncile de risc sistemic în prim-plan, ceea ce ar lăsa în așteptare eventualele intervenții pentru salvarea băncilor mai mici din Spania, de pildă.

Cert este că nemții se văd puși în situația de a decide o angajare serioasă la efortul de coeziune financiară sau o decuplare cu efect probabil în distanțarea țării de zona euro.

Politica de austeritate de inspirație teutonă nu convine țărilor care au nevoie de dezvoltare și au angajat planuri sociale ceva mai generoase decât își pot permite pe baza veniturilor bugetare pe care le obțin. Deja, diferența dintre dobânzile la care se finanțează întreprinderile germane și cele din flancul sudic al UE este consistentă și îndepărtează perspectiva reducerii decalajelor de nivel de trai.

Asumarea unui risc comun de default prin emiterea de obligațiuni europene ar nivela diferențele naționale dar în jos pentru economiile mai puțin performante și cu costuri în plus pentru economiile mai performante, cum este cea germană. Este și motivul pentru care cancelarul Angela Merkel și ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble insistă pe necesitatea unei politici financiare comune a statelor beneficiare și a unei aplicări uniforme a moderației în alocarea fondurilor la nivel european.

***

Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) a fost creat în 2010 și are drept scop menținerea stabilității financiare a statelor membre UE. Fondul este acoperit cu angajamente ale statelor membre în sumă de 780 miliarde euro și are o capacitate de împrumut de 440 miliarde euro.

FESF acordă împrumuturi către state și poate interveni pe piețele primare și secundare (cu aprobarea BCE). Intervenția se poate face și pe baza adoptării unor programe de tip precautionary sau prin emiterea unor bonduri pe piețele de capital.

FESF este organizat sub forma unei companii financiare cu sediul în Luxemburg deținută de statele membre UE. Ea are ratingul AAA din partea Fitch, Aaa din partea Moody’s și AA+ de la Standard & Poor’s.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »