Cipru cere revizuirea planului european de salvare și critică liderii din zona euro pentru taxarea depozitelor bancare

De Luminita Bogdan | 19.6.2013 .

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades (foto) cere reviziuirea totală a planului european de salvare în urma căruia Nicosia a primit un ajutor de 10 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, după ce a decis măsuri drastice pentru reducerea sectorului bancar, care au provocat pierderi importante în special clienților de naționalitate rusă și băncilor rusești din insulă.

Președintele cipriot afirmă, într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută liderilor din zona euro, că țara sa a fost tratată nedrept de teamă că problemele sale ar putea amenința stabilitatea Greciei, scrie Financial Times.

Liderul de la Nicosia critică, de asemena, modul în care două dintre cele mai mari bănci ale țării – Bank of Cyprus și Laiki – au fost obligate să stabilească taxe asupra depozitelor celor mai mari clienți.

Preşedintele cipriot susține în această scrisoare că taxarea depozitelor bancare – o măsură fără precedent în zona euro -, impusă asupra celor mai mari conturi din principalele două bănci ale insulei, a fost “pusă în aplicare fără o pregătire conştiincioasă”.

“Nu a fost făcută nicio distincţie între depozitele pe termen lung care generează remuneraţii ridicate şi banii care circulă prin conturi curente, precum fondurile de rulment ale societăţilor”, afirmă liderul de la Nicosia, care consideră că acest lucru a reprezentat o pierdere semnificativă pentru fondurile de rulment ale companiilor.

Președintele Anastasiades spune, de asemena, că restricţiile asupra fluxurilor de capital, impuse în martie pentru a evita scurgerea de bani şi aflate în continuare în vigoare în ciuda unor flexibilizări importante, “afectează serios buna funcţionare a companiilor”.

“Măsuri artificiale precum restricţiile privind retragerile de capital ar putea părea că împiedică o panică bancară pe termen scurt, însă acestea nu vor face decât să-i enerveze pe deponenţi dacă vor persista”, arată președintele cipriot în scrisoarea trimisă liderilor din zona euro. “În loc să creeze încredere în sistemul bancar, ele îl vor eroda în fiecare zi” câte puţin, atrage atenția liderul de centru-dreapta, aflat la conducerea țării de patru luni.

În schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro oferit în martie de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Cipru a fost nevoit să accepte să-şi reducă drastic sectorul bancar, restructurând prima sa bancă, Bank of Cyprus (BoC), şi lichidând-o pe cea de-a doua, Laiki. Măsurile decise au vizat, printre altele, taxarea conturilor mai mari de 100.000 euro din principala bancă a ţării.

Anastasiades a denunţat faptul că, la încheierea planului de salvare, BoC, care va recupera ceea ce va rămâne de la Laiki după lichidarea acesteia, se va găsi sub povara datoriilor care îi ameninţă rolul de prim creditor din insulă.

Financial Times relatează că este posibil ca miniştrii de finanţe din zona euro să discute scrisoarea președintelui Anastasiades la reuniunea de joi.  Un responsabil al zonei euro citat de Financial Times spune că liderii au rămas “perplecşi” faţă de această scrisoare şi ar putea să nu răspundă favorabil cererii de ajutor din partea Ciprului.

În plus, o eventuală solicitare vizând suplimentarea ajutorului financiar sau extinderea termenului pentru rambursarea datoriilor ar fi respinsă de Germania înaintea alegrilor generale din septembrie. Între timp, guvernul cipriot și-a anunțat intenția de a vinde licențele cazinourilor și de a construi un depozit de gaze naturale, în speranța că va susține revenirea economiei din insulă.

Tweet Y!M