Comisia a adoptat sistemul de cote pentru migrație. Cota României

De Anne-Marie Blajan | 13.5.2015 .

conf comisie migratieComisia Europeană a adoptat miercuri agenda privind migraţia, în care propune statelor membre să împartă povara şi responsabilitatea pentru migranţii care se îndreaptă spre graniţele UE. Sistemul de cote pentru relocare a fost acceptat, el urmând să afecteze şi România.

UE încearcă rezolvarea crizei migraţiei pe două fronturi: agenda pentru migraţie pe care Comisia Europeană a făcut-o publică miercuri, dar şi în afara Bruxelles-ului: Înaltul reprezentant pentru politică externă, Federica Mogherini, depune eforturile pentru un mandat ONU de distrugere a vaselor traficanţilor de fiinţe umane.

Comisia Europeană a propus acţiuni imediate pentru a evita ca alţi oameni să îşi piardă viaţa în Mediterana încercând să intre în UE:

  • Propunerea, până la sfârșitul lunii mai, a unui sistem la nivelul UE de relocare în baza căruia să se ofere 20 000 de locuri care vor fi repartizate în toate statele membre persoanelor dislocate care au în mod evident nevoie de protecție, fondurile suplimentare alocate în acest scop fiind de 50 de milioane EUR pentru 2015 și 2016;
  • Propunerea de activare pentru prima dată a mecanismului de urgență prevăzut de articolul 78 alineatul (3) din TFUE în scopul de a se oferi ajutor statelor membre care se confruntă cu un flux de migrație neprevăzut. Până la sfârșitul lunii mai, Comisia va propune un mecanism de transfer temporar în cazul persoanelor care au în mod evident nevoie de protecție internațională în cadrul UE. Până la sfârșitul anului 2015 se va prezenta o propunere privind un sistem permanent al UE de relocare a fluxurilor masive de persoane în situații de urgență;
  • Lansarea, în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), a unei operațiuni în Marea Mediterană pentru destructurarea rețelelor de traficanți și combaterea traficului de persoane, în conformitate cu dreptul internațional,
  • Triplarea capacităților și activelor destinate operațiunilor comune ale Frontex, Triton și Poseidon, în 2015 și 2016. Astăzi a fost adoptat un buget rectificativ pentru 2015 prin care se vor asigura fondurile necesare – în valoare totală de 89 de milioane EUR, inclusiv 57 de milioane EUR din AMIF (Fondul pentru azil, migrație și integrare) și 5 milioane EUR sub formă de finanțare de urgență din ISF (Fondul pentru securitate internă) pentru ajutorarea țărilor din prima linie – și, până la sfârșitul lunii mai, se va prezenta noul Plan operațional Triton.

Excepţii şi ”chichiţe legislative”

Acestea sunt măsurile imediate vizate de Comisie, măsuri care permit unor ţări să nu se supună sistemului de cote. Şi, în plus, să nu fie nevoie de aprobarea Parlamentului European. Explicaţia este simplă: Comisia face “propunerea de activare pentru prima dată a mecanismului de urgență prevăzut de articolul 78 alineatul (3) din TFUE în scopul de a se oferi ajutor statelor membre care se confruntă cu un flux de migrație neprevăzut”.

Prin urmare, CE a invocat articolul 78, alin 3 din Tratatul de funcţionare a UE pentru a accelera ratificarea: prin invocarea mecanismului de urgenţă, această decizie nu mai are nevoie de votul Parlamentului European. În plus, agenda privind migraţia intră sub incidenţa legislaţiei privind azilul, nu migraţia economică, ceea ce înseamnă că este nevoie doar de majoritate calificată în Consiliu pentru a fi aprobată.

Prin urmare, este o măsură care în Consiliu nu are nevoie de aprobare prin unanimitate.

Pe de altă parte, există posibilitatea ca anumite ţări să poată fi exceptate de la aplicarea cotelor de migranţi. Marea Britanie, Danemarca şi Irlanda nu sunt obligate să ia parte la acest sistem.

Reglementările privind azilul sunt parte a Tratatului de la Amsterdam, din 1997, care permite Danemarcei să fie exceptată de la reglementările privind azilul, în timp ce Marea Britanie şi Irlanda au prevederi speciale de a nu fi incluse în legislaţia adoptată sub prevederile articolului 78.

Pilonii privind migraţia pe termen mediu şi lung

  • Reducerea factorilor care stimulează migrația neregulamentară, în special prin detașarea unor ofițeri de legătură europeni în Delegațiile UE din țările terțe vizate; modificarea temeiului juridic al Frontex pentru consolidarea rolului pe care îl îndeplinește în cazul returnării; un nou plan de acțiune cu măsuri prin care traficul de persoane să intre în categoria activităților infracționale cu grad ridicat de risc și cu randament scăzut și, totodată, care să abordeze cauzele profunde, prin cooperarea pentru dezvoltare și asistență umanitară;
  • Gestionarea frontierelor – salvarea vieților și securizarea frontierelor externe, în special prin consolidarea rolului și capacității Frontex; contribuția la consolidarea capacității țărilor terțe de a-și gestiona frontierele; punerea în comun, acolo unde este necesar, a anumitor funcții ale pazei de coastă la nivelul UE;
  • Misiunea Europei de a oferi protecție: o politică europeană comună puternică în materie de azil: asigurarea punerii în aplicare depline și coerente a Sistemului european comun de azil, în special prin promovarea identificării și amprentării sistematice, prin eforturile menite să diminueze abuzurile, prin consolidarea dispozițiilor privind țara de origine sigură prevăzute de Directiva privind procedura de azil reprezintă o prioritate; evaluarea și, eventual, revizuirea Regulamentului Dublin în 2016.
  • O nouă politică privind migrația legală: accentul va fi pus pe menținerea unei Europe în declin demografic drept o destinație atractivă pentru migranți, în special prin modernizarea și reexaminarea sistemului privind cartea albastră europeană, prin reprioritizarea politicilor noastre privind integrarea și prin maximizarea beneficiilor politicii privind migrația atât pentru persoane, cât și pentru țările de origine, inclusiv prin facilitarea unor transferuri de fonduri cu mai puține costuri, mai rapide și mai sigure.

Relocare intra şi extra-UE

Propunerea Comisiei introduce doi termeni: relocation şi resettlement, care trebuie explicaţi.

Relocation, înseamnă relocare intra-UE, adică distribuirea între statele membre a persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională.

Comisia va face propunerea legislativă în acest sens până la finalul lunii mai şi va introduce o schemp temporară de relocare intra-UE pentru solicitanţii de azil.

Cheia de distribuire va fi pe baza unor criterii obiective, cuatificabile şi verificabile care vor reflecta capacitatea statelor membre de a absorbi şi integra refugiaţi. Cheia de relocare se va baza pe următoarele elemente:

  1. Mărimea populaţiei (40%) care reflectă capacitatea de a absorbi un anumit număr de refugiaţi
  2. PIB-ul total (40%) – reflectă situaţia economică a ţării şi indică posibilitatea economiei de a absorbi şi integra refugiaţi
  3. Media solicitărilor de azil spontane şi numărul refugiaţilor relocaţi din afara UE pe un milion de locuitori, în perioada 2010-2014 (10%), care reflectă efoturile statului membu în trecutul recent
  4. Rata şomajului (10%) – ca un indicator al capacităţii de a integra refugiaţi

Comisia arată că numărul de refugiaţi care trebuie relocaţi intra-UE nu a fost încă stabilit, dar calculele arată că România va lua un procent de 3.75% din ei, potrivit CE, pe baza criteriilor enunţate mai sus.

Statul membru care va primi aceşti refugiaţi va fi responsabil de examinarea solicitării de azil. Pe de altă parte, în aplicarea acestei chei de distribuţie, un stat membru din care are loc relocarea nu va fi stat membru care va primi refugiaţi relocaţi.

Comisia arată că Danemarca, Marea Britanie şi Irlanda sunt exceptate. Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a arătat că “tratatul e tratat şi trebuie respectat”, argumentând că dacă există aceste excepţii, statele membre respective pot alege să nu participe la apelul de solidaritate europeană.

Resettlement, înseamnă, pe de altă parte, relocarea extra-UE, transferul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională din ţări terţe în state membre ale UE.

Până la sfârşitul lunii mai, Comisia va adopta o recomandare pentru o schemă de relocare intra-UE. Schema se va referi la statele membre şi va invita ţările asociate să ia parte la ea. Se va folosi aceeaşi cheie de distribuţie, însă în acest caz se cunoaşte numărul de refugiaţi care vor fi acceptaţi: 20.000 la nivelul întregii Uniuni.

Această schemă va primi şi un buget suplimentar pentru 2015 şi 2016, de 50 de milioane de euro.

România are o cheie de distribuţie de 3,29%, ceea ce înseamnă că ne vor fi distribuite 657 de persoane din afara UE.

Regiunile prioritare pentru relocarea extra-UE sunt nordul Africii, Orientul Mijlociu şi cordul Africii, cu accent asupra ţărilor în care programele pentru dezvoltare regională şi protecţie sunt implementate.

Comisia încearcă să prevină riscul relocării spontane, adică plecarea persoanelor relocate într-un anumit stat membru în altul. Prin urmare, înainte ca această relocare în UE să aibă loc, va exista condiţia ca persoanele să rămână în respectiva ţară UE timp de 5 ani. Le va fi imposibil să obţină statut legalşi acces la drepturi sociale într-un alt stat membru şi ar putea fi chiar îndepărtate de pe teritoriul statului UE în care ar fi indetificate.

În 2014, UE a acordat protecţie pentru mai mult de 185.000 de solicitanţi de azil. România – pentru 650

Potrivit celor mai recente date Eurostat, statele UE (cu excepţia Austriei) au acordat azil pentru 185.000 de solicitanţi în 2014, un număr care a crescut cu 50% faţă de anul anterior.

Dintre aceştia, cei mai mulţi beneficiari sunt sirieni – 68.400, urmaţi de cetăţeni din Eritreea – 14.600 şi afghani – 14.000. Aceştia reprezintă mai mult de jumătate dintre solicitanţii de azil în UE în 2014.

azilanti in ue dupa cetatenie
Foto: Eurostat (CLICK PE IMAGINE PENTRU MARIRE)

 

Sirienii, al căror număr s-a dublat faţă de 2013 şi a crescut de 4 ori faţă de 2012, au cerut preponderent protecţia a două state: Germania – 25.700 şi Suedia – 16.800.

Cetăţenii din Eritreea au primit azil în Suedia – 5300 dintre ei, Olanda – 3600 şi Marea Britanie – 2300. Iar aghanii au ajuns să fie găzduiţi de Germania – 5000 şi italia – 2400.

În România, potrivit datelor Eurostat, au primit azil 460 de sirieni, iar în topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi la noi în ţară se mai situează irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.

Protecţia acordată de statele UE se înscrie în 3 categorii: statut de refugiat, statut conferit prin protectie subsidiară (nu se califică la statutul de refugiat, dar există motive temeinice de a crede că persoana in cauză, dacă ar fi trimisă înapoi în ţara sau locul de unde a venit ar fi supus unor riscuri reale)şi autorizaţie de şedere din motive umanitare. Primele două, sunt legiferate la nivel european, în timp ce autorizaţia de şedere din motive umanitare este decisă de fiecare stat membru.

rutele migratiei ilegale in 2014
FOTO: PE (CLICK PE IMAGINE PENTRU MARIRE)

Potrivit Eurostat, dintre cei 185.000 de oameni care au primit protecţia statelor UE, 104.000 au statut de refugiat (56%), 61.000 au statut conferit de protecţie subsidiară şi 20.000 au autorizaţie de şedere din motive umanitare.

România a acordat protecţie pentru 775 de cetăţeni din ţări terţe în 2014. Dintre aceştia, 375 au primit sttutu de refugiat, iar 400 au primit statut conferit de protecţie subsidiară. 40 de cetăţeni au fost acceptaţi în România din tabere de refugiaţi (resetteled refugees).

În Europa, două treimi dintre persoanele care au primit protecţie au fost înregistrate în doar 4 state membre: Germania (47.600, o creştere de 85% faţă de anul 2013), Suedia – 33.000, o creştere de 25%, Franţa – 20.600, respectiv 27% şi Italia – 20.600, respectiv 42%.

  • Statistici privind România

Potrivit datelor Eurostat, care au fost folosite pentru a indentifica rata de distribuţie, România se situează la următorii parametri privind migraţia:

Aplicaţii pentru cereri de azil – România a primit în 2013 – 2510 cereri, în 2013 – 1495 de cereri şi în 2014 – 1545 de cereri.

În privinţa persoanelor relocate din afara UE – în 2008, 2009, 2011, 2012 şi 2013 România nu a primit refugiaţi. A primit, în schimb, 40 de persoane în 2010 şi tot 40 de persoane în 2014.

Drept de muncă, adică acea carte albastră, a acordat 46 în 2012 şi 71 în 2013.

În ceea ce priveşte permisele de rezidenţă acordate de România, situaţia este următoarea:

  • 2008 – 19.354
  • 2009 – 15.380
  • 2010 – 10.218
  • 2011 – 9740
  • 2012 – 10.125
  • 2013 – 11.160

Pista ONU: Federica Mogherini a pledat pentru un mandat al Naţiunilor Unite. Rusia face jocurile

Federica Mogherini s-a adresat luni Consiliului de Securitate al ONU, pledând pentru partea militară a agendei privind migraţia, arătând că „trebuie să acţionăm împreună rapid”.

Propunerea UE – distrugerea vaselor traficanţilor de fiinţe umane şi capturarea bunurilor acestora – este o măsură inaplicabilă dacă nu va exista o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. UE are nevoie de mandat pentru a intra în apele teritoriale libiene şi de a folosi armament.

Trei dintre cei 5 membri permanenţi ai consiliului de Securitate – Franţa, Marea Britanie, SUA – susţin această propunere a UE. Chian pare să o facă şi ea, iar ferderica Mogherini ar fi obţinut sprijinul Beijingului săptămâna trecută, când a fost în vizită în China. În schimb situaţia se complică atunci când sete vorba despre poziţia Rusiei.

Relaţia cu Moscova este extrem de tensionată din cauza sancţiunilor impuse în urma implicării Rusiei în conflictul din Ucraina şi a anexării Crimeei.

„Rusia crede că ultima dată când a aprobat o rezoluţie a Consiliului de Securitate rpvind Libia, în 2011, Occidentul a abuzat de asta şi a mers prea departe, depăşind intenţia de protecţie acivililor şi folosind ocazia pentru a-l îndepărta pe Gaddafi”, a spus, pentru politico.eu, Marc Pierini, fostul ambasador al UE în Libia.

Pe de altă parte, explică publicaţia de la Bruxelles, veto-ul Rusiei ar putea fi evitat.

Într-o declaraţie a ambasadorului rus la UE pentru publicaţia citată, acesta a arătat că Rusia nu va accepta distrugerea vaselor contrabandiştilor, însă nu s-a opus celorlalte solicitări din propunerea şefei diplomaţiei UE. „În opinia noastră, capturarea vaselor contrabandiştilor şi a activelor lor ar fi o măsură adecvată pentru a submina modelul ilegal de business din Libia”, a arătat ambasadorul rus.

Prin urmare, Federica Mogherini nu a vorbit miercuri, în conferinţa de presă, despre acţiuni militare, dar prim-vicepreşedintele Timmermans a afirmat că „traficanţii cruzi şi oportunişti” sunt de condamant şi s-a angajat că UE va spulbera modelul lor de business. Prin urmare, s-a vorbit despre destruvcturarea reţelelor, nu despre distrugerea vaselor acestora.

Asupra detaliilor operaţiunilor de destructurare a reţelelor de traficanţi vor cădea de acord miniştri de externe ai statelor UE luni, după care liderii europeni, la Consiliul European din iunie. Între aceste momente, Federica Mogherini speră să existe adoptată o rezoluţie a consiliului de Securitate al ONU.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »