Comisia Europeană a instituit un mecanism de sancţionare a derapajului de la respectarea statului de drept

De Anne-Marie Blajan | 11.3.2014 .

Comisia Europeană a adoptat marţi un cadru nou pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în oricare dintre cele 28 de state membre ale UE. El instituie un instrument de avertizare timpurie care permite Comisiei să inițieze un dialog cu statul membru în cauză pentru a preveni escaladarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept.

Dacă nu se găsește nicio soluție bazată pe noul cadru al UE privind statul de drept, în ultimă instanță se va aplica întotdeauna articolul 7 pentru soluționarea unei crize și pentru asigurarea conformității cu valorile Uniunii Europene.

Care sunt caracteristicile noului concept al UE

  • Se bazează pe deplin pe tratatele actuale ale UE şi completează instrumentele existente: procedura prevăzută la articolul 7, privind suspendarea dreptului de vot în Consiliu al unui stat membru, și procedurile Comisiei de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Bineînțeles, acesta nu exclude modificări viitoare ale tratatelor în acest domeniu.
  • Se axează pe statul de drept. Prin garantarea respectării statului de drept, se asigură protecția altor valori fundamentale, consideră Bruxelles-ul. Comisia a adoptat o definiție în sens larg a statului de drept, pe baza principiilor stabilite în jurisprudența Curții Europene de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului, sensul fiind, în esență, un sistem în care se aplică legile și se asigură respectarea acestora .
  • Poate fi activat în situațiile în care există o deficiență sistemică ce afectează integritatea, stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor și a mecanismelor instituite la nivel național pentru asigurarea statului de drept. Cadrul UE nu este conceput pentru a aborda situații individuale sau cazuri izolate de încălcare a drepturilor fundamentale sau de erori judiciare.
  • Egalitatea dintre statele membre: cadrul se va aplica în același mod în toate statele membre și va funcționa pe baza acelorași elemente de referință cu privire la ceea ce se consideră a fi o amenințare sistemică la adresa statului de drept.
  • Instituie un instrument de avertizare timpurie prin intermediul căruia se va răspunde amenințărilor la adresa statului de drept și care permite Comisiei să inițieze un dialog cu statele membre vizate pentru identificarea unor soluții înainte de a se recurge la mecanismele juridice existente prevăzute la articolul 7 din Tratat.
  • Comisia Europeană are un rol central în acest cadru nou privind statul de drept, în calitatea sa de gardian independent al valorilor Uniunii.

Soluţionarea crizei este un proces în trei etape

Comisia identifică o soluţie împreună cu statul membru vizat, cu scopul de a preveni ca apariţia unei amenințări sistemice la adresa statului de drept să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE.

Dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept , Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”. Procesul are trei etape

Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept.

În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia trimite „avizul său privind statul de drept”, adică un avertisment pentru statul membru, și argumente privind motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.

Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept”. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.

Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă acesta nu ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.

Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie și statul membru vizat. Comisia va informa Parlamentul European și Consiliul cu regularitate și în detaliu.

Cum defineşte Comisia Europeană statul de drept

Curtea de Justiţie a UE a definit o serie de principii care ţin de statul de drept, în baza analizei caracteristicilor tuturor statelor membre.

  • principiul legalității – include un proces de adoptare a legilor transparent, responsabil, democratic și pluralist;
  • securitatea juridică -impune ca normele să fie clare și previzibile și să nu poată fi schimbate retroactiv;
  • interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive – principiul statului de drept reglementează exercitarea puterilor publice și garantează că fiecare intervenție a statului are un temei juridic și se încadrează în limitele legii;
  • controlul jurisdicțional independent și efectiv, care include respectarea drepturilor fundamentale. Curtea a reiterat faptul că UE este o uniune bazată pe statul de drept, în care se controlează compatibilitatea acțiunilor instituțiilor sale în special cu tratatele, cu principiile generale de drept și cu drepturile fundamentale. Cetățenii au dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă.
  • există o legătură clară între dreptul la un proces echitabil și separarea puterilor. Numai o instanță independentă de puterile executive poate garanta cetățenilor un proces echitabil. Curtea a făcut referire la o separare operațională a puterilor care implică un control jurisdicțional independent și efectiv, subliniind faptul că „[…] dreptul Uniunii nu se opune posibilității ca un stat membru să fie legiuitor, administrator și în același timp judecător, atât timp cât aceste funcții sunt exercitate cu respectarea principiului separării puterilor care caracterizează funcționarea unui stat de drept”;
  • egalitatea în fața legii. Curtea a subliniat rolul egalității de tratament ca principiu general al dreptului UE, afirmând că „trebuie amintit că principiul egalității de tratament constituie un principiu general al dreptului Uniunii, consacrat la articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.

„În ultimii ani, de fiecare dată când a existat o amenințare, reală sau potențială, la adresa statului de drept într-un stat membru, toate instituțiile au făcut apel la Comisie în calitatea sa de arbitru imparțial, solicitându-ne să luăm măsuri. Astăzi instituim instrumentele necesare pentru a acționa și a ne proteja cetățenii de amenințările la adresa statului de drept din Uniune”, a argumentat comisarul pentru justiţie, Viviane Reding.

Atât comisarul, cât şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso au spus, în repetate rânduri, că trebuie să existe un astfel de mecanism până la activarea articolului 7 din tratatul UE, considerat “opţiunea nucleară” şi rareori invocat în istoria Uniunii. În ultimii ani, Ungaria şi România au fost statele UE care au creat intense dezbateri la nivel european privind modalităţile în care UE să replice încălcării statului de drept.

Încălcarea statului de drept, penalizată cu îngheţarea fondurilor europene

Parlamentul European a adoptat, în luna februarie, o rezoluţie prin care cerea Comisiei tocmai crearea acestui să creeze un mecanism prin care statele UE care încalcă valorile statului de drept să fie sancţionate, inclusiv prin îngheţarea fondurilor europene.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »