Comisia Europeană obligă România să accepte 1705 de migranţi aflaţi acum în Grecia şi Italia. Pentru fiecare primeşte 6000 de euro

De Anne-Marie Blajan | 27.5.2015 .

migrantiComisia Europeană cere României să primească – potrivit cotelor stabilite prin agenda privind migraţia – 1705 migranţi, solicitanţi de azil, aflaţi acum în Italia şi Grecia. Bruxelles-ul a prezentat miercuri primele măsuri concrete privind migraţia.

Potrivit comunicatului de presă al Comisiei, 1023 de migranţi vor fi relocaţi din Italia şi 682 din Grecia. Aceştia vor proveni din Siria şi Eritreea, iar relocarea lor va avea loc în următorii doi ani. Pentru fiecare migrant statul român va primi 6000 de euro.

În total, în decursul acestor 2 ani, din Grecia şi Italia trebuie relocaţi în celelalte state membre ale UE 40.000 de solicitanţi de azil.

Pe de altă parte, alţi 20.000 trebuie relocaţi din afara UE, tot în decurs de doi ani, iar în acest sens cota României este de 657. Ei se vor adăuga celor peste 1700 stabiliţi de Comisia Europeană.

Marea Britanie şi Irlanda au posibilitatea de a participa doar voluntar la acest program, în timp ce Danemarca este scutită de primirea de imigranţi.

Prin comparaţie, Bulgaria va trebui să primească 1047 de refugiaţi, în timp ce Ungaria – care se opune acestui sistem de cote – ar trebui să accepte 827 de migranţi din Italia şi Grecia.

Cheia de distribuire va fi pe baza unor criterii obiective, cuatificabile şi verificabile care vor reflecta capacitatea statelor membre de a absorbi şi integra refugiaţi. Cheia de relocare se va baza pe următoarele elemente:

  1. Mărimea populaţiei (40%) care reflectă capacitatea de a absorbi un anumit număr de refugiaţi
  2. PIB-ul total (40%) – reflectă situaţia economică a ţării şi indică posibilitatea economiei de a absorbi şi integra refugiaţi
  3. Media solicitărilor de azil spontane şi numărul refugiaţilor relocaţi din afara UE pe un milion de locuitori, în perioada 2010-2014 (10%), care reflectă efoturile statului membu în trecutul recent
  4. Rata şomajului (10%) – ca un indicator al capacităţii de a integra refugiaţi

Comisia arată că numărul de refugiaţi care trebuie relocaţi intra-UE nu a fost încă stabilit, dar calculele arată că România va lua un procent de 3.75% din ei, potrivit CE, pe baza criteriilor enunţate mai sus.

Schema de relocarea extra-UE, adică transferul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională din ţări terţe în state membre ale UE, va primi un buget suplimentar pentru 2015 şi 2016, de 50 de milioane de euro.

Regiunile prioritare pentru relocarea extra-UE sunt nordul Africii, Orientul Mijlociu şi cordul Africii, cu accent asupra ţărilor în care programele pentru dezvoltare regională şi protecţie sunt implementate.

Comisia încearcă să prevină riscul relocării spontane, adică plecarea persoanelor relocate într-un anumit stat membru în altul. Prin urmare, înainte ca această relocare în UE să aibă loc, va exista condiţia ca persoanele să rămână în respectiva ţară UE timp de 5 ani. Le va fi imposibil să obţină statut legal şi acces la drepturi sociale într-un alt stat membru şi ar putea fi chiar îndepărtate de pe teritoriul statului UE în care ar fi indentificate.

România şi migraţia

În România, potrivit datelor Eurostat, în 2014 au primit azil 460 de sirieni, iar în topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi la noi în ţară se mai situează irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.

Protecţia acordată de statele UE se înscrie în 3 categorii: statut de refugiat, statut conferit prin protectie subsidiară (nu se califică la statutul de refugiat, dar există motive temeinice de a crede că persoana in cauză, dacă ar fi trimisă înapoi în ţara sau locul de unde a venit ar fi supus unor riscuri reale)şi autorizaţie de şedere din motive umanitare. Primele două, sunt legiferate la nivel european, în timp ce autorizaţia de şedere din motive umanitare este decisă de fiecare stat membru.

România a acordat protecţie pentru 775 de cetăţeni din ţări terţe în 2014. Dintre aceştia, 375 au primit statutul de refugiat, iar 400 au primit statut conferit de protecţie subsidiară. 40 de cetăţeni au fost acceptaţi în România din tabere de refugiaţi (resetteled refugees).

Potrivit datelor Eurostat, care au fost folosite pentru a indentifica rata de distribuţie, România se situează la următorii parametri privind migraţia:

Aplicaţii pentru cereri de azil – România a primit în 2012 – 2510 cereri, în 2013 – 1495 de cereri şi în 2014 – 1545 de cereri.

În privinţa persoanelor relocate din afara UE – în 2008, 2009, 2011, 2012 şi 2013 România nu a primit refugiaţi. A primit, în schimb, 40 de persoane în 2010 şi tot 40 de persoane în 2014.

Drept de muncă, adică acea carte albastră, a acordat 46 în 2012 şi 71 în 2013.

În ceea ce priveşte permisele de rezidenţă acordate de România, situaţia este următoarea:

  • 2008 – 19.354
  • 2009 – 15.380
  • 2010 – 10.218
  • 2011 – 9740
  • 2012 – 10.125
  • 2013 – 11.160

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »