Comisia Juncker / Europarlamentarii – nemulţumiţi de structură şi de unii nominalizaţi. Noii comisari au început organizarea cabinetelor

De Anne-Marie Blajan | 19.9.2014 .

Parlamentul European a stabilit calendarul audierilor comisarilor europeni nominalizaţi de ţările membre, în timp ce aceştia, chiar înainte de a fi trecut marea încercare, au început să îşi construiască cabinetul.

Audierile vor începe în 29 septembrie şi vor dura până în 7 obtombrie, reprezentanta României, Corina Creţu, fiind audiată în 1 octombrie, la ora 10 dimineaţa. Timp de 3 ore va trebui să răspundă întrebărilor membrilor comisiei de politici regionale (REGI), iar chestionarul adresat tuturor comisarilor a fost deja trimis acestora încă de joi.

Această etapă, deloc de ignorat,  este “o cursă cu obstacole” care a avut, în fiecare legislatură, cel puțin un perdant. Acum 10 ani a fost Rocco Butiglione, din Italia, acum cinci ani a fost vorba despre reprezentanta Bulgariei, Rumiana Jeleva.

“Acesta este unul dintre momentele în care Parlamentul European poate să îşi arate atributele de control asupra a ceea ce fac comisarii”, a spus purtătorul de cuvânt al instituţiei, zilele trecute şi a avertizat că nu este doar o formalitate, ci “o cursă cu obstacole” pe model american.

Comisarii trebuie să răspundă până la sfârşitul săptămânii viitoare în scris, la întrebările din chestionar. Comisia de Afaceri Legale va analiza săptămâna viitoare declaraţiile privind interesele financiare ale fiecărui nominalizat în parte.

Aceştia au început deja procesul de discuţii cu grupurile politice, liderii acestora şi membrii comisiilor care îi vor audia. Majoritatea comisarilor va fi audită de membri din câte trei comisii, în timp ce Jyrki Katainen, vicepreşedintele pentru marele cluster al economiei, se va confrunta cu eurodeputaţii din cinci comisii.

Corina Creţu a avut o discuţie cu Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European (foto).

Comisiile parlamentare dau un aviz în urma audierii şi, chiar dacă nu pot respinge un singur comisar, ci Parlamentul votează întreaga echipă, atunci când un candidat este cu probleme, alegerea preşedintelui Comisiei Europene este să îl înlocuiască.

În acest an, europarlamentarii vor da o atenţie sporită vicepreşedinţilor Comisiei, coordonatori de clustere şi, în special, lui Frans Timmermans, prim vicepreşedintele Comisiei, care va fi “ochii, urechile şi vocea cotidiană” a noii echipe a lui Jean-Claude Juncer.

Tocmai de aceea, audierea sa este printre ultimele. Şi el va trebui să răspundă şi întrebărilor liderilor principalelor grupuri politice din Parlament.

Votul în plen va avea loc în 22 octombrie şi este suficientă o majoritate simplă pentru ca întreaga echipă să fie învestită în funcţie.

Europarlamentarii sunt nemulţumiţi de structura Comisiei Europene

Potrivit European Voice, eurodeputaţii sunt nemulţumiţi de o serie de schimbări care au avut loc în Comisia Europeană, de mutarea anumitor departamente şi problematici de la un directorat general la altul.

Săptămânalul bruxelles-ez scrie despre preocupările privind mutarea responsabilităţilor de departamentele de sănătate şi mediu. Schimbările gândite de Jean-Claude Juncker vizează mutarea elaborării politicilor privind deşeurile alimentare şi biocidele de la mediu la sănătate, a politicilor referitoare la medicamente de la sănătate la piaţa internă şi a politicilor care privesc drepturile de autor de la piaţa internă la agenda digitală.

Eurodeputata irlandeză Marian Harkin a argumentat că mutarea politicilor privind produsele medicale şi tehnologiile medicale de la directoratul de sănătate la cel de piaţa internă şi afaceri ar pune accentul pe profitul companiilor în defavoarea sănătăţii pacienţilor.

Ea este contrazisă însă de colega sa din Franţa, Françoise Grossête, care argumentează că este o mişcare logică şi că va încuraja cercetarea.

Membrii comisiei de mediu sunt nemulţumiţi de dispariţia postului de comisar pentru schimbări climatice şi de faptul că acest domeniu se regăseşte acum în portofoliile a doi comisari: al celui pentru uniune energetică, slovena Alenka Bratusek, şi al spaniolului Miguel Aria Canete, comsiarul propus pentru energie şi acţiuni climatice.

Pe de altă parte modificarea atât de drastică a portofoliilor duce la nevoia ca un comisar să trebuie să fie audiat de mai multe comisii sau de alte comisii decât cele care îi audiau pe problematica respectivă. Jerzy Busek ar fi sugerat o schimbare a configuraţiei comisiilor parlamentare, idee însă respinsă cu argumentul că “nu dictează Juncker regulile”.

Organizarea internă a Comisiei Europene aparţine preşedintelui acestei instituţii, iar eurodeputaţii nu au nicio influenţă asupra acestui proces. Totuşi, parlamentarii europeni pot să îşi afirme nemulţumirea în timpul audierii comisarilor.

Vicepreşedinţii Comisiei vor fi audiaţi şi ei de anumite comisii de specialitate, chiar dacă iniţial existase şi ideea implicării tuturor comisiilor parlamentare.

În schimb, Frans Timmermans este cel mai în măsură să explice în timpul audierii gândirea din spatele noii structuri a Comisiei. Surse parlamentare citate de European Voice susţin că acesta va fi audiat în a doua cea mai mare încăpere a PE din Bruxelles şi căaudierea sa va dura patru ore, cu una mai mult decât a celorlalţi comisari.

Obiecţiile europarlamentarilor privind anumiţi comisari

Europarlamentarii au ridicat deja semne de întrebare privind anumiţi comisari europeni propuşi.

Unul dintre ei este este spaniolul Miguel Arias Canete, propus pentru energie şi acţiune climatică. Acesta deţinea acţiuni la o companie petrolieră, acţiuni pe care şi le-a vândut pentru a evita orice posibil conflict de interese. Pe de altă parte, nişte remarce sexiste făcute anterior ar putea să îl bântuie acum şi să îi facă ceva probleme în audiere.

Nici Lordul Hill, reprezentantul Marii Britanii, nu este tocmai fără emoţii. El este responsabil de serviciile financiare, un portofoliu contestat de mulţi cu argumentul că “a devenit lupul paznic la oi”. Este gresit să i se atribuie acest portofoliu tocmai Marii Britanii, puternic interesată de domeniu şi de cât mai puţină reglementare în domeniu, au argumentat unii experţi, dar şi politicieni.

Ungurul Tibor Navrcsics ar putea avea şi el probleme. Multiplele măsuri antidemocrtaice luate de guvernul de la Budapesta din care şi el a făcut parte până la nominalizare nu îl ajută deloc. Au apărut deja opinii contestatare în Parlamentul European.

Comisarii îşi pregătesc echipele

Comisarii nu au primit încă girul Parlamentului European, dar ei au început deja să lucreze pentru alcătuirea echipei. Chiar dacă încă acestea nu au statut oficial, tot mai multe nume încep să apară. Iar şeful de cabinet este esenţial.

European Voice inventariază componenţa unora dintre cabinetele comisarilor. Este de remarcat că presa internaţională, atunci când scrie despre membrii echipei Juncker, nu aminteşte niciodată şi de reprezentantul României. Aceeaşi situaţie a fost şi atunci când a fost anunţată componenţa Comisiei, numele Corinei Creţu fiind doar amintit în enumerarea portofoliilor.

Este confirmat deja că Jean-Claude Juncker şi-a ales şef de cabinet coordonatorul campaniei sale electorale, pe germanul Martin Selmayr, în timp ce Federica Mogherini a ales un conaţional ca şef de cabinet.

Este vorba despre Stefano Manservisi, fost şef al delegaţiei UE în Turcia, fost director general pentru afaceri interne sidirector general pentru dezvoltare şi relaţia cu Africa, Pacific şi Caraibe. A lucrat în cabinetul comisarului Mario Monti, al fostului preşedine al Comisiei, Romano Prodi, este un vechi funcţionar european, apreciat la Bruxelles.

Frans Timmermans l-a ales pe Ben Smoulders ca şef de cabinet. Acesta este principalul consilier legal al serviciului legal al Comisiei, dar a fost şef de cabinet pentru un alt comisar olandez, Neelie Kroess – în primul ei mandat în Comisie – şi al lucrat pentru alţi doi comisari. Frits Bolkestein şi Hans van den Broek.

Pierre Moscovici a optat pentru Olivier Baily, un fost purtător de cuvânt, care a lucrat ulterior în secretariatul general, administrând relaţia dintre Comisie şi Consiliul european şi reuniunile săptămânale ale ambasadorilor UE, COREPER.

Cei patru comisari europeni care sunt la al doilea mandat consecutiv îşi păstrează actualii şefi de cabinet.

Cititi si:

Noul ”guvern european”: Portofoliul, puterea și bugetele gestionate de Corina Creţu. Organizarea și influențele informale din Comisie

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »