Comisia Juncker îşi preia mandatul: Cele 8 priorități

De Anne-Marie Blajan | 31.10.2014 .

Comisia Juncker îşi începe sâmbătă oficial mandatul de 5 ani. Preşedintele ales a prezentat Parlamentului European un program politic, atunci când a fost votat şi însăşi organizarea Comisiei Europene a fost un semnal evident al priorităţilor noii echipe executive de la Bruxelles.

Comisia va lucra acum în echipe, comisarii fiind organizaţi pe clustere, o idee vehiculată intens în trecut, dar niciodată aplicată din cauza opoziţiei statelor membre mai mici sau mai noi care s-au temut să nu fie marginalizate.

Jean-Claude Juncker a reuşit să prevină aceste temeri numind în posturi de vicepreşedinţi, în mare parte, reprezentanţi ai acestor ţări: Bulgaria, Letonia, Slovacia, Olanda, Finlanda şi Estonia.

Priorităţile sale sunt evidente din organizarea clusterelor: crearea de locuri de muncă şi creştere economică, reforma uniunii economice şi monetare, piaţa unică digitală, uniunea energetică şi politica externă a UE.

Preşedintele Juncker vrea să facă din Comisia Europeană o instituţie de reformare a UE şi îşi propune să obţină sprijinul tuturor instituţiilor pentru reformele pe care le are în vedere. Mulţi analişti estimează că vrea ca CE să fie o instituţie mai puternică decât până acum, iar un sprijin ar fi faptul că din ehipa sa fac parte mulţi foşti premieri sau minştri din statele membre.

Prioritatea nr. 1: Creşterea economică şi locuri de muncă

Economia este principala prioritate a noii echipe de la bruxelles, după o ieşire neconcludentă din criză şi în contextul unei situaţii din nou dificile pentru două dintre cele mai mari economii ale zonei euro.

În următoarele 3 luni, executivul comunitar va propune un nou pachet de investiţii pentru crearea de locuri de muncă şi creştere economică, prin a folosi mai bine bugetul existent şi prin împrumuturi de la BEI.

300 de miliarde de euro or fi mobilizate pentru investiţii publice şi private în economia reală pentru următorii 3 ani.

Iar ca acest obiectiv să poată fi transpus în realitate este nevoie de câteva măsuri intermediare:

  • pregătirea de proiecte cu implicarea Comisiei şi a BEI
  • scheme de împrumuturi şi garanţii pentru finanţarea proiectelor
  • recapializarea BEI

concentrarea investiţiilor în infrastructură, reţelele broadband, reţelele energetice, legături de transport între centrele industriale, educaţie, cercetare, inovaţie, energii regenerabile şi eficienţă energetică

Noul prim-vicepreşedinte, Frans Timmerman, are misiunea de a identifica modalităţi de reducere a birocraţiei pentru IMM-uri, atât la nivel european, cât şi naţional.

La jumătatea mandatului, în 2016, va avea loc o revizuire a bugetului UE, pentru ca noul Parlament şi noua Comisiei să poată examina bugetul moştenit de la legislatura precedentă.

Prioritatea nr.2 : O piaţa digitală unică

Crearea unei pieţe unice digitale va aduce o creştere de 250 de miliarde de euro în Europa în următorii cinci ani şi crearea a sute de mii de noi locuri de muncă.

Jean Claude Juncker îşi propune unificarea reglementării telecom, a legislaţiei privind protecţia datelor şi a copyright-ului, managementul undelor radio şi aplicarea legii concurenţei şi în acest domeniu.

Comisia îşi propune ca în următoarele 6 luni să emită deja legislaţia privind piaţa digitală unică, vrea o finalizare a negocierilor privind regulile comune de protecţie a datelor, modernizarea şi simplificarea regulilor pentru comrţul online şi digital.

Deocamdată legislaţia nu include reglementări privind epayment-ul şi facturarea, este nevoie de clarificarea reglementărilor TVA, trebuie generată încrederea consumatorilor în comerţul digital şi protejată proprietatea intelectuală, eliminând şi resitrciţiile geografice şi asigurarea protecţiei datelor şi a vieţii private.

Serviciul de Cercetare a PE a arătat, într-un studiu, că în timp, realizarea pieţei unice digitale ar aduce la PIB-ul Uniunii până la 656 miliarde de euro anual. Numai că va fi nevoie de “decompartimentarea” pieţelor naţionale, iar piaţa digitală nu ar ajunge imediat la adevăratul său potenţial, câştigurile anuale sunt pponderate la 340 de miliarde de euro.

Prioritatea nr. 3: Uniunea energetică

Preşedintele Juncker îşi propune reorganizarea politicii energetice a UE într-o uniune energetică: o punere în comun a resurselor, o combinare a infrastructurii şi o putere de negociere comună în raport cu ţările terţe, diversificarea surselor energetice şi reducerea dependenţei energetice a unora dintre statele membre.

Câştigurile pentru bugetul UE al realizării uniunii energetice s-ar ridica, potrivit evaluării experţilor PE, la 50 miliarde de euro pe an.

Prioritatea nr. 4: O piaţă internă integrată cu o puternică bază industrială

Jean-Claude Juncker are o serie de obiective în acest domeniu:

  • finalizarea unei pieţe comune în domeniul produselor şi serviciilor
  • o bază puternică şi performantă industrială pentru piaţa internă – obiectivul este ca industria să aducă 20% în PIB-ul Uniunii până în 2020, de la 16% cât este astăzi. În acest scop Comisia îşi propune susţinere investiţiilor în noi tehnologii, îmbunătăţirea climatului de business
  • o uniune a pieţei de capital
  • promovarea mobilităţii în muncă şi implementrea Directivei privind detsarea lucrătorilor
  • combaterea evaziunii fiscale şi a fraudei, cu obiectivul final de adoptare a unei taxe corporate şi a unei taxe pe tranzacţiile financiare

Implementarea tuturor acestor măsuri, finalizarea pieţei unice ar aduce un câştig potenţial de cel puţin 300 de miliarde de euro pe an.

Prioritatea nr.5: O uniune economică şi modentară (EMU) mai aprofundată şi mai echitabilă

Reformarea EMU, pentru întărirea monedei unice şi convergenţa politicilor economice, fiscale şi privind piaţa muncii este una dintre cele mai importante priorităţi ale noii echipe. Jean-Claude Juncker îşi propune ca în primul an de mandat să lanseze iniţiative legislative şi non-legislative pentru aprofundarea EMU.

  • revizuirea legislaţiei six-pack şi two-pack, incurajarea reformelor structurale, stimuli fiscali suplimentari
  • pe termen mediu, rebalansarea modului în care ajutorul condiţionat este dat ţărilor din zona euro aflaate in dificultate şi înlocuirea troikăi cu o structură mai legitimă

O uniune bancară funcţională, bazată pe reglementare, are potenţialul de a evita costurile mari ale recapitalizării şi pierderi din PIB în următorii ani, crede Jean-Claude Juncker.

Prioritatea nr. 6: TTIP

Preşedintele Comisiei afirmă că un acord comercial şi de investiţii cu SUA nu trebuie să sacrifice siguranţa, sănătatea şi standardele sociale şi de protecţie a datelor în UE.

Comisia nu va accepta ca regulile amlimentare şi protecţia datelor să fie nenegociabile şi nici o clauză prin care nu se acceptă jurisdicţia curţilor din statele membre în soluţionarea disputelor dintre investitori şi stat.

TTIP ar aduce un câştig potenţial anual de 60 de miliarde de euro Europei, dar încheierea lui cu orice preţ nu este printre costurile acceptate de Comisie.

Prioritatea nr. 7: O nouă politică a migraţiei

Prin crearea unui portofoliu care are în vedere acest domeniu, Jean-Claude Juncker a indicat clar că printre priorităţile sale este şi o politică a migraţiei, în condiţiile în care ţările sudice ale UE sunt confruntate cu “invazia” de imigranţi din Africa şi Orientul Apropiat.

Printre primele măsuri pe care şi le propune noul executiv de la Bruxelles sunt:

  • implementarea sistemului comun de azil convenit
  • promovarea unei noi politici privind migraţia legală – pentru a “importa” migranţi cu abilităţile şi competenţele profesionale deficitare în UE: revizuirea legislaţiei privind Blue Card şi implementarea nesatisfăcătoare în statele membre
  • gestionarea migraţiei neregulate, prin cooperarea cu ţările terţe

Prioritatea nr. 8: Politica externă a UE

Confruntată cu crizele de la sud şi din est, Uniunea Europeană şi-a arătat limitele şi pierderea relevanţei în politica internaţională.

Eficienţa şi noi instrumente de politică externă sunt priorităţile Federicăi mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă.

  • Experţii din think-tankurile de la Bruxelles cred că este necesară revizuirea politicii externe de până acum, renunţarea la conceptul vag de vecinătate şi stabilirea unor obiective clare privind securitatea, dezvoltarea şi reforma în nordul Africii, plus un ajutor masiv în tratamentul ebola.
  • UE trebuie să fie pregătită pentru o poziţie mai confrontaţională a Rusiei, chiar dacă obiectivul imediat ar trebui să fie deescaladarea tensiunilor, fără a renunţa la sancţiunile impune ca urmare a anexării Crimeei.
  • Dilogul cu ţările Asiei, dar şi o bună relaţie translatantică sunt priorităţi imediate ale politicii externe.

Citiţi şi:

DOCUMENT Final al bătăliei pentru preşedinţia CE: Jean-Claude Juncker a fost votat de PE. Programul politic al noului preşedinte

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »