Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

De Victor Bratu | 25.8.2019 .

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și externe, accentuate de politicile oficiale.

„Spre deosebire de țările din regiune România se confruntă cu deteriorarea indicatorilor macroeconomici, evoluție influențată de politicile pro-ciclice pe parcursul ultimilor ani, de stimulare a cererii agregate și nu a calității ofertei”, potrivit unui raport al Băncii Transilvania (BT – TLV).

Cu toate că economisirea a crescut, investițiile în economie au scăzut, iar diferența dintre acestea este cea mai mare din regiune.

În schimb, stimularea consumului a sporit deficitul balanței de plăți externe (contul curent) de la 3,2% din PIB în 2017 la 4,5% în 2018, potrivit statisticilor oficiale, după o creștere de 57% anul trecut.

Ponderea exporturilor în PIB este de asemenea cea mai mică din regiune, iar prognozele sunt tot mai pesimiste.

„Ameliorarea sustenabilă a competitivității este dependentă de consolidarea unui climat investițional propice și de încorporarea permanentă a Revoluției Digitale, factori care necesită în primul rând stabilitate macro-financiară”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză al BT, în raportul citat.

„Nu ar trebui să fie dificil”: Stimularea cercetării & dezvoltării şi reforma administraţiei

Dezinteresul cercurilor guvernamentale pentru stimularea investiţiilor este surprins de statisticile care arată că scăderea investiţiilor publice a atras înjumătăţirea investiţiilor companiilor faţă de nivelul din cel mai dus an al crizei financiare.

(Citiţi şi: Companiile româneşti țin pasul cu statul: investițiile coboară la jumătate față de 2009)

Astfel că „încorporarea rezultatelor Revoluției Digitale” este în fapt foarte dificilă: România se situează pe ultima poziție din Uniunea Europeană și este „la o distanță importantă față de medie” în UE, după indicele economiei digitale.

„Valoarea adăugată brută în ramura IT&C a crescut puternic pe parcursul ultimilor ani”, spune analistul citat. Creşterea s-a produs multă vreme în mod natural (stimulentele fiscale din domeniu au apărut post-factul, şi erau cât pe-aci să fie eliminate).

„Procesul de digitalizare este dependent de reforma în Administrație și de deschiderea companiilor cu capital autohton”, spune Andrei Rădulescu.

Or, sunt deja de mare notorietate sistemele naţionale primitive – faţă de standardele digitale, de la colectarea taxelor (unde există flagrantul renunţării la un împrumut al Băncii Mondiale, după ce nu a fost folosit ani la rând), până la marile sincope frecvente al sistemului cardului de sănătate.

Și coborârea continuă…

Nu există un program guvernamental de ameliorare a dezechilibrelelor externe, mediul politic friabil nu-l poate produce, iar prognozele în materie se înrăutăţesc de la an la an.

Ameliorarea dezechilibrelor este aşteptată mai degrabă ca urmare a epuizării efectulelor stimulării consumului, în 2020, dar în 2021 acest fenomen nu va mai conta. Incertitudinile privind apropierea de panta descendentă a cliclului economic devin tot mai mari.

Astfel prognozele analiștilor bancari privind deficitul de cont curent dau cifre tot mai mari:
-5,0% din PIB în 2019, -4,8% în 2020 şi -5,1% în 2021, potricit celei mai recente versiuni scenariului macroeconomic al Bănci Transilvania (BT);
– 4,8% în 2019 şi 5,2% în 2020, potrivit Erste Group Research (EGR).
Cele două grupuri bancare se aşteptau, la începutul anului trecut, la un deficit de cont curent de doar 3,7% în 2019 (BT) şi 3,6% (EGR).
Ca în mai toate celelate privinţe, diferenţele sunt defavorabile faţă de ţările din regiune.

Croaţia, Cehia şi Slovenia îşi conservă excedentul de cont curent (până la 6,4% din PIB, în cazul celei din urmă!).
Deficitele celorlalte sunt subunitare, cu excepţia Slovaciei şi Serbiei, aceasta din urmă fiind singura cu o contraperformanţă mai adâncă, din cauza dificultăţilor mult mai mari de însănătoşire a economiei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Ministrul Natalia-Elena Intotero: Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc peste graniță. Explicații

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero (foto), a declarat, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români se află în afara […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Evoluţia PIB/locuitor în euro – creşterea procentuală care nu reduce decalajele nominale. Nu ne apropiem nici măcar de cehi sau polonezi

De la intrarea în UE, PIB/locuitor al României în preţurile curente a urcat de la 6.100 euro la 10.400 euro, potrivit datelor comunicate de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

G20 – Compromisuri fragile: Protecționismul nu a mai fost incriminat / SUA și China reiau negocierile / OMC – ținută în viață cu bune intenții

Summit-ul șefilor celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii (G20) s-a încheiat, duminică, la Osaka, cu un armistițiu fragil, care promite dar nu rezolvă. […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca deoarece premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a […] ... 
Citeste mai departe »