Confiscarea extinsă se naște greu și la Parlamentul European. Raportul lui Macovei a fost amânat de Comisia LIBE. Fiecare stat confiscă după legislația proprie. Problema României

De redactia | 21.2.2013 .

UPDATE. Comisia de Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a discutat, miercuri, un proiect de directivă care ar fi impus în toate statele membre, inclusiv România, un sistem de înghețare și confiscare a bunurilor provenite din infracțiuni, însă raportul nu a mai fost adoptat.

Joi era așteptat votul în comisie pentru raportul europarlamentarului român Monica Macovei, privind propunerea de directivă avansată de Comisia Europeană, însă în cele din urmă procedura a fost amânată.

Monica Macovei a arătat că votul din comisie s-a amânat până spre sfârșitul lunii martie.

Conform unor surse europene, unele state, precum Germania, ar fi fost nevoite să-și schimbe radical

cheap windows 7 software download

propriile reglementări naționale privind confiscarea extinsă, motiv pentru care europarlamentarii acestor țări, indiferent de partide, ar fi trântit raportul.

Astfel, a fost preferată o amânare a raportului lui Macovei, pentru continuarea negocierilor.

Dacă trece de comisia LIBE, raportul, amendat, este supus discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Consiliului de miniștri (trilogues) și apoi plenului Parlamentului European.

În forma propusă de Comisia Europeană, proictul de directivă privind ”înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în UE” prevede norme pentru procedura de confiscare extinsă a bunurilor respective.

Propunerea de directivă instituie confiscarea exitinsă pentru cazurile de infracțiuni de terorism și crimă organizată, nu însă și pentru corupție.

România are în vigoare o lege de modificare a Codului penal, care prevede confiscarea extinsă, însă norma europeană ar introduce în plus o procedură în civil de confiscare.

Confiscarea în civil ar urma să se aplice printr-un proces penal care să se poată derula și înaintea finalizării unei sentințe penale.

Confiscarea ar urma să se aplice, în cazul persoanelor condamnate, asupra bunurilor care nu au legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicat cel în cauză.

Proiectul întărește și reglementarea confiscării aplicate terților. Această procedură vizează activele care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din desfăşurarea de activităţi infracţionale.

O altă procedură reglementată de proiect este confiscarea limitată, care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare. Aceasta se aplică asupra activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă, pe motiv că învinuitul a murit, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale.

Totodată, proiectul de directivă reglementează înghețarea provizorie a averii. Măsura urmărește garantarea faptului că procurorii pot dispune îngheţarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă.

Gestionarea activelor. Statele memrbe ar urma să implementeze și măsuri pentru gestionarea activelor îngheţate astfel încât acestea să nu-şi piardă valoarea economică înainte de confiscarea finală. Gestionarea se face, de exemplu, în cazul automobilelor, bunuri care își pierd abrupt din valoare în câțiva ani.

În schimb, statele vor trebui să adopte măsuri ferme care să garanteze respectarea prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de proprietate ale persoanelor.

România – posibile conflicte cu Constituția

Dacă va fi adoptată, transpunrea în legislația românească a viitoarei directive europene s-ar putea ciocni de prevederile Constituției.

La art. 44, alin. (8), legea fundamentală prevede că ”averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. Acest articol a fost vizat de proiectul de revizuire a Constituției avansat de Traian Băsescu, 2011, dar care nu mai are șanse să fie adoptat.

Procedura de confiscare extinsă poate face, însă, apel la aliniatul (9), pe al Constituției: ”Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii”.

Răsturnarea sarcinii probei de la procuror la persoana în cauză s-a legiferat prin Legea 63/2012, în România.

Cum aplică România confiscarea extinsă în prezent

Sistemul de confiscare extinsă legiferat de România a intrat în vigoare din aprilie 2012, după un proces de legiferare inițiat de Guvernul Boc, de la acea vreme, contestat de USL, aflată atunci în Opoziție.

Legea 63/2012, de modificare a Codului penal, răstoarnă sarcina probei, astfel încât nu magistratul trebuie să demonstreze că o persoană condamnată pentru anumite fapte și-a dobândit averea în mod ilicit, ci cel în cauză trebuie să demonstreze că și-a câștigat-o licit.

Confiscarea extinsă se aplică în cazul persoanelor condamnate, asupra averii acestora, pentru partea care nu se justifică prin veniturile celui în cauză.

Pentru aplicarea confiscării extinse, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții: valoarea bunurilor dobândite de condamnat, într-o perioadă de 4 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, trebuie să depășească în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit; și instanţa trebuie să fie convinsă că bunurile respective provin din activităţi infracţionale.

De asemenea, procedura se aplică în cazul a 21 de tipuri de infracțiuni, printre care corupție, trafic de droguri, evaziune fiscală, terorism, spălare de bani, pentru care s-au aplicat condamnări de cel puțin 5 ani de închisoare.

Totodată, activitatea infracțională trebuie să fie susceptibilă de a aduce infractorului câștiguri materiale.

De asemenea, prin legea Agenției Naționale de Integritate, România a operat confiscări de avere în civil, unul dintre cazuri fiind cel al fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, căruia i-au fost confiscați 1 milion de euro pe care nu-i putea justifica.

Confiscarea în civil se face în cazul bunurilor neacoperite de venituri, la constatarea ANI, și prin decizia ulterioară a comisiei de confiscare a averilor de pe lângă instanță.

Această procedură de confiscare nu se poate, însă, aplica decât în cazul demnitarilor și funcționarilor publici, care intră sub incidența ANI, iar proiectul de directivă ar aduce, în cazul României, ca noutate, aplicarea confiscării extinse a bunurilor și în cazul celorlalte categorii de persoane, asupra cărora procurorul constată bunuri neacoperite de venituri.

Confiscare în stil bulgăresc: și-n penal, și-n civil

Bulgaria a adoptat, anul trecut, o lege și mai aspră decât a României pentru facilitarea confiscării averii ilicite.

La bulgari, confiscarea se poate face printr-o procedură în civil, fără să o decizie judecătorească privind activităţi criminale.

De asemenea, înghețarea bunurilor se face în cazul celor cumpărate în ultimii 15 ani și a căror valoare depăseşte cu circa 130.000 euro veniturile declarate. Procedura se poate derula încă din timpul anchetei penale, urmând ca averea respectivă să fie apoi confiscată dacă cel în cauză nu dovedește legalitatea dobândirii, indiferent de rezultatul procesului penal.

În Bulgaria, confiscarea averii se face și în cazul unor abateri administrative care i-ar fi putut aduce celui în cauză beneficii de cel puțin 77.000 euro.

**

Claudiu Zamfir – corespondență Bruxelles

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »