Consiliul European: David Cameron cere reduceri mai mari ale cheltuielilor

De Elena Poenaru | 8.2.2013 .

Premierul britanic David Cameron spune că nu va accepta un acord asupra bugetului multianual al UE decât dacă se vor face mai mult reduceri în timpul negocierilor de la Bruxelles, relatează BBC.

Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Bruxelles, pentru două zile de summit, în încercarea de a ajunge la un acord asupra bugetului pentru perioada 2014-2020, după ce o întâlnire anterioară pe această temă, în luna noiembrie a eşuat.

Cameron spune însă că sumele propuse “trebuie să mai fie reduse. Şi dacă nu se întâmplă asta…nu va exista un acord”.

Preşedintele Comisiei Europene a cerut ca liderii să dea dovadă de spirit de responsabilitate în negocieri. Jose Manuel Barroso a spus: “Orice amânare va transmite un mesaj negativ în aceste momente de recuperare economică fragilă. Riscul este ca poziţiile exprimate vor face situaţia mai dificilă şi vor fi greu de depăşit”.

Începerea reuniunii oficiale a fost amânată cu câteva ore, aparent pentru a se aloca mai mult timp discuţiilor, în încercarea de a se ajunge la un compromis. Cameron s-a întâlnit cu omologii săi din Danemarca, Olanda şi Suedia, lideri care sunt potenţiali aliaţi în negocierile dure care se poartă.

De asemenea, premierul britanic s-a întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel, Jose Barroso şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy; iar o întâlnire cu Francois Hollande a fost amânată din cauza unor “dificultăţi din program”.

Comisia Europeană a propus, iniţial, un buget de 1,025 trilioane de euro pentru cei şapte ani, o creştere cu 5% faţă de bugetul anterior. În noiembrie, suma a fost redusă până la 973 de miliarde de euro, scăzând inflaţia este vorba despre 943 de miliarde de euro în plăţile actuale. Dar luând în considerare şi alte angajamente de plată, per total bugetul ar putea ajunge la 1,011 trilioane de euro.

Marea Britanie, Germania şi alte state nordice doresc scăderea bugetului, similiar cu măsurile de reducere care au avut loc la bugetele naţionale ale statelor membre.

Potrivit unei surse citate de BBC, o reducere în plus va fi făcută în sectoare precum energia, transporturile, economia digitală şi cercetarea. Cele mai importante domenii pentru care se alocă fonduri, agricultura şi dezvoltarea regională, sunt, deocamdată, bine păzite, pentru că există interese naţionale puternice.

Un grup de state condus de Franţa şi Italia vrea menţinerea cheltuielilor, dar acestea să fie mai mult direcţionate ca investiţii, pentru crearea locurilor de muncă.

Împărţirea ţărilor reflectă diferenţa care există între statele europene bogate şi cele care se bazează mai mult pe fondurile UE. Ţările beneficiare nete sunt cele care susţin un buget mai mare, printre ele numărându-se Polonia, Ungaria şi Spania. Iar ţările contributoare nete – Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia, au contribuţii de circa 1% din PIB-ul total al UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »