Contagiunea datoriilor suverane. Cum se plimbă „virusul” prin Europa dintr-o economie în alta

De Marin Pana | 21.11.2011 .

Integrarea pieţelor financiare europene face ca problemele întâmpinate de un stat să se resimtă la bănci din cu totul alt stat. Care, la rândul lui, trebuie să intervină cu bani de la proprii contribuabili pentru a susţine instituţiile bancare cu probleme.

De ce ? Pentru că, de partea cealaltă a împrumuturilor se află depozitele şi economiile garantate, cel puţin până la limita de 100.000 euro, ale propriilor cetăţeni sau rezidenţi, ca să nu mai vorbim despre efectele posibile asupra finanţării întreprinderilor.

Prin acest mecanism, practic, fiecare ţară este expusă, prin intermediul băncilor sale, la problemele din celelalte ţări.

Grecia, Irlanda şi Portugalia sunt economii mici, care vin cu un aport de câteva procente la PIB-ul Uniunii Europene. Spania este la limita de suportabilitate pentru sistemul bancar european. Italia, însă, care concentrează 17% din PIB-ul UE are o cu totul altă dimensiune.

Franţa – Italia, duo critic pentru sănătatea financiară europeană

Cu o datorie de circa 1.900 miliarde euro la un PIB de aproximativ 1.500 miliarde euro, Italia trebuie să aloce anual câteva zeci de miliarde euro numai pentru plata dobânzilor la datoria deja acumulată.

Nivelul de 6 – 7% spre care se ducea cotaţia titlurilor de stat din pensinsulă ar fi însemnat ca Italia să achite anual, doar pentru a rostogoli (menţine) datoria actuală o sumă comparabilă cu întreg PIB-ul României.

Franţa este cea care ar fi cea mai afectată în cazul unor probleme de plăţi ale Italiei, deşi are un rating situat încă la nivelul AAA. Băncile din Hexagon deţin active italiene de circa 300 miliarde euro, ceea ce a alertat investitorii şi a dus diferenţa dintre dobândă plătită de Franţa însăşi şi referinţa Germania la un maxim istoric de aproape 1,5%.

Cam 80 miliarde euro este expunerea directă pe titlurile de stat italiene, 35 miliarde euro cea pe băncile italiene, iar cea mai mare parte se regăseşte în creditele acordate întreprinderilor din pensinsulă. Or, Italia se zbate şi nu prea reuşeşte să iasă din recesiune, având probleme de competitivitate.

Nimeni nu este la adăpost

Pe lângă relaţia directă, Franţa mai este supusă unor presiuni difuze prin contribuţia pe care trebuie să o aducă la Fondul European de Stabilitate Financiară (20,3%, respectiv 158 miliarde de euro). De aceea, pentru a putea mobiliza asemenea fonduri, au fost necesare măsuri de austeritate şi limitarea deficitului bugetar.

Nivelul garanţiilor pune Franţa în situaţia de a-şi pierde ratingul maxim de investiţii AAA. Guvernul francez a încercat să ia măsuri pentru a preveni această situaţie şi a anunţat recent noi măsuri de austeritate care să reducă deficitul bugetar. Oricum, nici datoria Franţei nu este deloc liniştitoare, cu aproape 1.700 miliarde euro şi un raport de 86% din PIB, peste media zonei euro.

Germania are şi ea instituţii bancare cu o expunere considerabilă pe Italia, cifrată undeva în jur de 120 miliarde euro. Mult, dar la mare distanţă de Franţa. Iar lista poate continua, nimeni nefiind la adăpost de o exacerbare a dobânzilor cerute pentru datoria externă.

Băncile americane, expuse la risc, dar şi la profit

Agenţia de rating Fitch: “Daca actuala criză a datoriilor din zona euro nu va fi rezolvată la timp şi în mod ordonat, perspectiva pentru băncile americane se va înrăutăţi. Riscurile pentru un şoc negativ sunt în creştere. Băncile americane ar putea fi serios afectate dacă fenomenul de contagiune se va extinde dincolo de Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania. Expunerea faţă de marile state şi bănci europene este considerabilă.”

Băncile americane şi-au redus expunerea pe băncile europene pe parcursul lui 2011, dar pot fi afectate serios de situaţiile din statele mari ale UE. Cifrele centralizate pentru mijlocul acestui an arătau o expunere de 188 miliarde dolari pe Franţa, din care 114 miliarde dolari pe băncile franceze. Expunerea pe Marea Britanie era şi mai mare, 225 miliarde de dolari, dar numai 52 miliarde dolari pe bănci.

Creşterea gradului de lichiditate impusă de Banca Centrala Europeană pentru a îmbunătăţi indicatorii financiari ai băncilor din zona euro s-a transformat într-o oportunitate de a face profit pentru băncile americane. Odată cu restructurarea portofoliului, instituţiile financiare europene vând active la preţuri avantajoase.

România, o coajă de nucă pe o mare agitată

Diminuarea expunerii pe România ( care deţine numai în jur de 1% din PIB-ul UE) prin nereînnoirea unei părţi din liniile de finanţare către filialele de aici ar avea efectul tragic de a ne afecta pe noi, fără a rezolva mare lucru în ţările de origine ale băncilor-mamă, unde sumele în cauză nu pot rezolva mare lucru.

Deşi nu întâmpină probleme pe sectorul bancar şi a obţinut rezultate bune în creşterea economică, România este, prin dimensiuni şi prezenţa covârşitoare a capitalului străin ( circa 85%), o coajă de nucă pe o mare agitată. Sume de ordinul sutelor de milioane euro pe care noi le economisim prin măsuri dureroase în plan social se pot duce uşor în plata dobânzilor la datoria de circa 75 miliarde euro, dacă nu menţinem stabilitatea macroeconomică.

5 comentarii

  1. Contagiunea datoriilor suverane. Cum se plimbă „virusul” prin Europa dintr-o economie în alta » CursDeGuvernare.ro
    22.11.2011, 07:00

    […] mai mult pe cronicaeuropeană.ro var $j = jQuery.noConflict(); $j(document).ready(function(){ //alert($j('#theTags').height()); }); […]

  2. Ștefan A.
    22.11.2011, 12:22

    Toate tarile europene au datori mai mici sau mai mari. Inclusiv deficitele bugetare sint generalizate si ca urmare asistam la o aleanta a datornicilor care cred ca mai pot continua cu datoria . Ca in oricare grup inchis , virusul se transmite pe cale orala . Logic ca nu va lovi in China , Brazilia sau India care se afla departe de regurile datoriei peste datorie si frumos cosmetizate . 🙂
    PS . Acum vedem boala in UE . In curind va fi si in USA unde datoriile sint la fel de multilateral adincite peste tot ca in Europa . E doar chestie de timp . Sistemele bazate pe datorii unde toti si toate se imprumutau in veselie e la sfirsit de drum. Absolut tot se va deplasa in Asia . Puterea economica , financiara si militara .E si logic . Acolo sint cele mai multe persoane , acolo saracia e mai mare si implicit dorinta de a iesii din ea cu orice sacrificiu e imensa . Tarile occidentale vor ramine cu infectile auto impuse dar si cu polulatile tot mai imbatrinite. Un urit binom , datorii- batrinete . 🙁

  3. Contagiunea datoriilor suverane. Cum se plimbă „virusul” prin Europa dintr-o economie în alta #riscograma
    22.11.2011, 12:31

    […] Dar România? Continuarea, [ aici […]

  4. Legea asistenţei a trecut de deputaţi. Să vorbească experţii. Bonus: Un site nou de politică externă. « voxpublica | Platforma de comentarii, bloguri si opinii REALITATEA.NET
    22.11.2011, 13:50

    […] De aceea nu pot decît să salut apariția asta nouă și să le urez succes. O analiză de început găsiți aici. Citiți-i dacă merită, e cea mai bună susținere! […]

  5. Iulian
    26.11.2011, 21:36

    Ce mi se pare f periculos e chiar panica aceasta care pare sa se instaureze la toate nivelurile…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »