Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

De Adrian N Ionescu | 1.4.2018 .

Doar 12 transplanturi (fără cel medular) s-au făcut anul acesta în România – cinci de ficat, șapte de rinichi, două de piele și două de cornee.

Pentru a înțelege catastrofa din domeniu, cifrele trebuie puse alături de cele din anii trecuți: de exemplu, în 2014, în România au avut loc 310 transplanturi de rinichi și 122 de ficat.

Singurul transplant cu o evoluție bună a numărului acestor intervenții complexe a fost cel de inimă – de la un singur transplant în 2013, s-a ajuns la 4 în 2014 și 2015, respectiv 11 și 12, în 2016 și 2017. Anul acesta nu a avut loc însă niciunul.

Dacă ritmul se păstrează și pentru restul anului, totalul va fi de numai 20 de transplanturi de ficat și 28 de rinichi, în condițiile în care listele de așteptare, cu pacienți ale căror vieți depind de transplant, se lungesc, numărul deceselor înregistrate pe liste crește:

Pacienții care așteaptă un plămân nu au nicio șansă – România nu mai are acord cu nicio țară pentru transplant

Situația cea mai gravă este cea a transplantului de plămân – în România nu s-a făcut niciodată o astfel de intervenție (și nici nu va fi posibilă curând), iar de un an de zile nu mai are niciun acord cu vreo clinică pentru transplantarea în străinătate.

Protocolul care a funcționat ani de zile cu clinica AKH din Viena a încetat în martie 2017, motivul oficial fiind cel al restrângerii activității, cum spunea fostul ministru al Sănătății Florian Bodog.

Actualul ministru, Sorina Pintea, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că se discută cu alte două clinici din Europa – cea din Hanovra și cea de la Budapesta – pentru a semna un acord de colaborare în cadrul căruia bolnavii din România să poată efectua transplant de plămâni în țările respective.

În cei peste 10 ani de colaborare, AKH a efectuat 35 de transplanturi de plămân pe pacienți români, dar a primit din țara noastră doar 9, plus alți cinci care nu au putut fi însă folosiți din diverse motive (cel puțin unul avea TBC).

Doar în scripte: România are, totuși, un centru de transplant plămâni

Motivul real al încetării relației cu Viena a fost scandalul din 2016, care a culminat cu o scrisoare amenințătoare trimisă de managerul de la Spitalul Sf Maria București, unitate ce a obținut o acreditare care a fost subiectul unor numeroase controverse.

Institutul de Sănătate Publică și mai mulți specialiști au susținut în repetate rânduri că centrul de la Sfânta Maria este departe de a avea capacitatea efectuării transplantului de pulmon.

(Citiți și: ”O acreditare: și politică și pe genunchi. Spitalul Sfânta Maria poate face, oficial, transplanturi pulmonare. Verdictul specialiștilor: ”Asta este o prostie!”. Acreditarea validează, însă, investițiile)

Motivul dezastrului: ”industria” mafiei și scăderea încrederii donatorilor potențiali

Practic, spune ministrul Sănătății, Sorina Pintea, este evident că Agenţia Naţională de Transplant “nu mai funcţionează în acest moment”.

Curând, ea va lua o decizie în ceea ce privește ANT și apoi va modifica Legea transplantului, pentru a reporni această activitate.

Motivul situației în care s-a ajuns este recunoscut atât de cei care conduc sistemul, cât și de cei care îl acuză și doresc reformarea lui din temelii – a scăzut încrederea familiilor decedaților potențiali donatori.

Lucru probat de prăbușirea numărului donatorilor decedați:

(Ultimul donator a apărut în acest weekend).

Vlad Voiculescu spune că principalele motive sunt: corupția din sistem (pe care cei din sistem o cunoșteau cu toții și care era bănuită de ceilalți), precum și funcționarea Agenției de Transplant.

În ceea ce privește lipsa de transparență, nimeni nu a știut, în afara celor de la conducerea ANT, cine decidea, și pe ce criterii, distribuirea organelor donate.

Au dezvăluit asta scandalurile recente, în special cel al profesorului Mihai Lucan, care a rătat că alocarea organelor s-a făcut discreționar, cel puțin în cazul Institutului de Transplant Renal din Cluj (cazul este anchetat de DIICOT). Pacienții săraci erau uitați pe listă, în timp ce erau favorizați cei cu bani sau care îi puteau acorda protecție ori notorietate profesorului Lucan.

(Citiți și: Cum a funcționat mecanismul creat de Mihai Lucan: Banii și protecția – criteriile pentru selectarea beneficiarilor transplantului de rinichi)

În acest context, al corupției dintr-un sistem scăpat până acum de orice control, nicio familie de potențial donator nu poate fi acuzată dacă se gândește că rinichii sau ficatul copilului lor nu va fi folosit pentru îmbogățirea vreunei somități din lumea transplantului.

Doar profesorul Radu Deac, actualul președinte al ANT, spune că este nevoie de o analiză serioasă pentru a fi identificate cauzele scăderii numărului de donatori.

Ministrul Sorina Pintea a declarat pentru cursdeguvernare.ro că modificările pe care le pregătește – printre care reformarea Agenției și modificarea Legii transplantului ((în cel mult două luni va fi gata proiectul) –  vor duce la recuperarea încrederii pierdute într-un sistem ce ar putea salva multe vieți din lungile liste de așteptare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »