Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

De Marin Pana | 7.12.2018 .

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de INS în prima variantă provizorie, ceea ce vine să confirme datele semnal.

Dincolo de o evoluţie sub aşteptările iniţiale de 5,5%, se poate observa şi o uşoară reducere a avansului PIB pe trimestrul III, deşi, paradoxal, am înregistrat cel mai mare avans faţă de trimestrul precedent.

Explicaţia constă în efectul de bază net defavorabil , deoarece în trimestrul de referinţă, T3 2017, se consemnase un nivel record al avansului PIB, de 8,8% faţă de T3 2016.

Din păcate, acelaşi efect de bază mai puţin favorabil decât în prima jumătate a anului, se va manifesta şi în ultimul trimestru, ceea ce face dificilă atingerea nivelului de 4,5% la care a fost reevaluată majorarea PIB pe 2018 (ar fi necesar un rezultat de 5,3% pe T4 2018).

Pe categorii de resurse, industria a adus în primele nouă luni ale anului 2018 cea mai mare contribuție la formarea PIB, cu 23,6% din total şi 1,1 puncte procentuale din creşterea brută de 4,2%.

Au urmat, cu ponderi semnificative, agricultura (5,5% contribuţie la PIB dar un surprinzător de bun 0,6 pp contribuţie la creşterea economică, de unde se vede anul agricol relativ bun) şi activitatea comercială (18,4% din contribuție la formarea PIB pe 9 luni şi tot 0,6pp efect pe PIB, dar, atenţie, în scădere la doar 15,8% pe T3 2018)

Au urmat, cu ponderi semnificative, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,6% la 9 luni, cu ritm crsecut la 7,2% în T3 2018) şi sectorul de informaţii şi comunicaţii (5,3%, dar în pierdere de viteză la +4,8% pe T3 2018), ambele cu o contribuţie de 0,3 puncte procentuale din cele 4,2 puncte de creştere a PIB.

Cu 0,2 pp au mai venit să majoreze rezultatul economic tranzacţiile imobiliare şi administraţia publică, învăţământul, sănătatea, apărarea etc., domenii în care metodologia de calcul este legată principial de salariile plătite pentru evaluarea valorii adăugate brute în economie.

De reţinut, efectul zero dat de un sector-cheie, cel de intermedieri financiare şi asigurări, precum şi singura valoare negativă din acest tablou, cea din construcţii (-0,2% la 9 luni, cu un îngrijorător -0,4% pe T3 2018).

Tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti

Vă prezentăm , mai jos, tabloul sintetic al realizărilor economiei româneşti, unde avansul în volum este unul robust dar cel al preţurilor unul cam mare ( +6,8% pe total valoare adăugată brută), ce reduce semnificativ din valoarea nominală a sumelor contabilizate în urma avansului în volum. De unde şi cauza direct a unor valori în termeni reali pentru avansul PIB sub cele prognozate iniţial.

Se poate observa că domeniile cele mai performante în volum au fost agricultura şi sectorul IT ( care a înregistrat şi cel mai mic indice de creştere a preţurilor, cu excepţia tranzacţiilor imobiliare), urmate de activităţile profesionale şi de industrie.

La polul opus, pe lângă evoluţia relativ slabă sau chiar negativă în volum, administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. şi construcţiile au venit şi cu indici de preţ foarte ridicaţi, care au afectat rezultatul economic de ansamblu. Ceea ce, într-o măsură ceva mai redusă, se poate spune şi despre sectorul de intermedieri financiare şi de asigurări, altminteri în creştere marcată de profitabilitate.

De subliniat creşterea de două cifre în volum a impozitelor nete, deşi preţurile au avansat aici cu doar ceva mai mult de un procent.  de peste cinci procente. Astfel, s-a ajuns la o pondere cam mare a acestora faţă de uzanţe, în structura creşterii PIB. Împărţită după primele nouă luni ale anului în raportul de doar 76% valoare adăugată brută ( 3,2 pp) şi 24% impozite net (1pp), ca să rezulte creşterea PIB de 4,3%.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar mai fi de subliniat soldul negativ dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii. Sold care a urcat la peste 17 miliarde de lei ( exporturi de 292,2 miliarde lei şi importuri de 309,5 miliarde lei). Nu doar că ritmul de creştere al exporturilor (+5,9%) a fost sub sub cel al importurilor (+9,1%) dar şi indicele de preţ s-a situat mai sus, cu +4,8% pe partea de export şi +4,1% la import.

Rezultatul acestei combinaţii: un efect de -1,5 puncte procentuale la creşterea PIB. Altfel spus, ne-am fi făcut planul la creştere economică dacă am fi avut o capacitate de a acoperi cererea internă sporită şi o competitivitate în raport cu principalii parteneri din comerţul exterior care să reducă şi nu să crească deficitul extern.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »