Creșterea PIB pe 2015: mare pentru o economie mică; și mică pentru creșterea prea mare veniturilor

De Marin Pana | 14.2.2016 .

Conform estimării-semnal dată publicității de Institutul Național de Statistică, rezultatul brut de creștere economică pe anul trecut a fost de 3,7%. Acest rezultat coincide cu avansul înregistrat în ultimul sfert al anului și este ”în linie” cu performanța consemnată pe primele trei trimestre din 2015. Ajustarea sezonieră a indicat, chiar, o valoare ceva mai mare pentru trimestrul patru – 3,8%.

Dacă se urmărește evoluția de la un trimestru la altul pe parcursul ultimilor trei ani, se poate observa o creștere permanentă, cu excepția notabilă a trimestrului doi 2015, când PIB-ul a înregistrat un recul de două zecimi de procent.

Evoluția Produsului Intern Brut trimestrial față de trimestrul precedent (%, serie ajustată sezonier) – varianta calculată la zi

Dacă se corelează acest rezultat cu cvasistagnarea din prima jumătate a anului 2014, se poate emite ipoteza că avansul PIB a fost puternic stimulat de măsurile fiscale de reducere a taxelor și de creșterea veniturilor populației.

Din păcate, aceste stimulente nu vor mai putea fi folosite în continuare din cauza faptului că s-a coborât cu cota efectivă de TVA mult sub valoarea de dinaintea mijlocului lui 2010 ( când cota standard a fost crescută de la 19% la 24%; acum avem 20%, dar combinat cu 9% pentru o treime din coșul de consum, reprezentată de produsele alimentare).

Mai mult, discrepanța dintre evoluția salariului real și cea a productivității muncii, ajunsă la un neverosimil 14,5% în ultima lună a anului trecut ( ori s-au dat salarii prea mici în trecut, ori se dau unele prea mari în prezent, ori și una și alta) amenință să rupă echilibrele macroeconomice și să afecteze procesul de stabilizare a inflației.

Deja, estimarea Băncii Naționale pentru finalul acestui an pentru creșterea prețurilor a fost reașezată în sus de la 1,1% la 1,4%, urmând ca în 2017 să ne ducem spre limita de sus a coridorului țintă ( 2,5% plus/minus 1%), respectiv 3,4%. Nota bene, în absența măsurilor fiscale, cu influență limitată în timp, am fi avut un nivel de 3% pentru inflația pe 2016 și de 3,7% ( atenție că ieșim din țintă !) în 2017.

Revenind la distribuția PIB pe parcursul anului, se poate remarca o anumită echilibrare a performanțelor pe trimestrul doi, în pofida contraperformanței din 2015.

Acest trimestru rămâne critic pentru evoluția de ansamblu a economiei, fapt evident dacă se face o agregarea a creșterii economice din intervalul aprilie – iunie pe ultimii trei ani, unde valoarea de 6,8% este mult în afara valorilor pe celelalte trimestre (vezi tabelul).

De reținut și revizuirea în sus a valorilor de creștere economică pentru 2013 și 2014, care au trecut de la 3,4% și, respectiv, 2,9% la 3,5% și, respectiv, 3,0%.

Desigur, este vorba despre recalcularea conform procedurilor statistice conforme cu practica internațională (valoarea pentru creșterea PIB este la momentul anunțării imediat după terminarea anului la care se referă doar provizorie, la un an devine semidefinitivă și rezultatul final, care va rămâne în scripte, este cel consemnat după doi ani).

Înapoi, la lecția din 2008

Una peste alta, în intervalul 2013 – 2015, PIB-ul României a avansat cu peste zece procente în termeni reali iar față de 2008 am ajuns la un nivel cu cinci procente mai sus.

Dacă se face o incursiune în trecut, se va constata că în luna decembrie 2008, pe fondul unor măsuri similare cu cele de acum privind creșterea salariilor, se ajunsese la o putere de cumpărare de 139,4% din cea de referință ( octombrie 1990).

Dacă ne raportăm la nivelul de 159,4% comunicat pentru același indicator la finele lunii decembrie 2015 se constată un avans de 14,3% (se face raportul și nu diferența aritmetică) la o creștere a PIB de doar cinci procente. Evident, și pensiile sunt mai mari în temeni reali, dar acesta este un subiect sensibil și o altă poveste.

Ce a urmat după entuziasmul consumist din 2008 știm. Mai știm că nu ne-a plăcut tăierea ulterioară de salarii și nici majorarea TVA.

În care condițiile de criză pe piața mondială au jucat rolul lor, dar nu unul principal.

Ce ar putea urma după evoluțiile actuale și anul electoral 2016 bănuim, presupunând că legile economice încă mai funcționează și nu vor face o excepție în cazul României.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »