Criza socială din Europa se agravează, numărul șomerilor depășește 26 de milioane

De Iulian Soare | 27.3.2013 .

Situația socială și a ocupării forței de muncă în UE a rămas critică în al patrulea trimestru al anului 2012, numărul locurilor de muncă fiind în scădere la nivel global și rata șomajului în creștere, în timp ce situația financiară a gospodăriilor a rămas gravă, potrivit celui mai recent Buletin trimestrial al Comisiei Europene privind ocuparea forței de muncă și situația socială.

În anumite state membre, efectele negative ale reducerilor bugetare și ale creșterii impozitelor asupra ocupării forței de muncă și a nivelului de trai sunt tot mai evidente. Buletinul indică totodată că imigrarea netă din afara UE a încetinit și că, în plus, criza a afectat negativ natalitatea.

Șomajul a continuat să crească în ianuarie 2013, afectând 26,2 milioane de persoane în UE (19 milioane în zona euro), adică 10,8% din populația activă (11,9% în zona euro). Decalajul în materie de rată a șomajului între sud/periferie și nordul zonei euro a ajuns la valoarea fără precedent de 10 puncte procentuale în 2012. PIB-ul UE s-a contractat cu 0,5% în cursul celui de-al patrulea trimestru din 2012, aceasta fiind cea mai mare scădere de la începutul anului 2009. Nivelul global al ocupării forței de muncă în UE a scăzut cu 0,4% în 2012, evoluții pozitive fiind înregistrate doar în ceea ce privește munca cu fracțiune de normă. Numai în al patrulea trimestru din 2012, nivelul ocupării a scăzut cu 0,2% în comparație cu trimestrul precedent.

Cheltuielile pentru protecția socială scad mai rapid decât în perioadele anterioare de criză economică

Contractarea bugetelor publice a afectat negativ ocuparea forței de muncă, atât în mod direct, prin reducerea ocupării în sectorul public, cât și indirect, prin reducerea cererii macroeconomice agregate. Modificările sistemelor fiscale și de protecție socială și reducerile salariale din sectorul public au generat reduceri semnificative ale nivelului veniturilor reale ale gospodăriilor, exercitând o presiune puternică asupra standardelor de viață ale gospodăriilor cu venituri scăzute. Reducerea cheltuielilor și majorarea impozitelor au un impact diferit asupra grupurilor cu venituri ridicate și cu venituri scăzute. Analiza arată că este esențial ca reformele bugetare să fie concepute cât

generic cialis

mai prudent, astfel încât categoriile cele mai defavorizate să nu fie afectate într-un mod disproporționat, așa cum s‑a întâmplat în unele țări (de exemplu, Estonia și Lituania). Procentul populației UE care se confruntă cu dificultăți financiare rămâne cu mult peste nivelurile observate în ultimii zece ani, acest fenomen afectând aproape una din patru gospodării cu venituri scăzute.

În faza incipientă a crizei, cheltuielile de protecție socială au jucat un rol important în ceea ce privește compensarea pierderilor de venituri ale gospodăriilor populației și au contribuit la stabilizarea economiei. De la jumătatea anului 2010, impactul a început să scadă, iar în 2012 acesta era neglijabil, chiar și în țările în care șomajul a continuat să crească. Această reducere a cheltuielilor sociale a fost mult mai puternică decât în perioadele precedente de recesiune, reflectând în parte nevoile excepționale de consolidare bugetară în contextul crizei monedei euro. Ea a neutralizat funcția de stabilizare economică a sistemelor de protecție socială în multe state membre și este posibil să fi contribuit la agravarea recesiunii, cel puțin pe termen scurt.

Niveluri record ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor

Nu numai că șomajul în rândul tinerilor a atins un nou nivel record în întreaga UE (23,6% din tinerii activi erau șomeri în ianuarie 2013), dar și perioadele de șomaj au avut tendința de a deveni mai lungi pentru această categorie de populație. În trimestrul trei din 2012, 7,1% din tinerii activi nu aveau un loc de muncă de mai mult de un an, față de 6,3% în anul precedent. Această tendință antrenează riscul major ca tinerii să se distanțeze de piața forței de muncă și de societate în ansamblu. Numărul tot mai mare de tineri sub 25 de ani care nu lucrează și nici nu urmează studii și cursuri de formare, în prezent de aproximativ 8 milioane, este la rândul său un motiv major de îngrijorare.

Criza afectează natalitatea

Buletinul trimestrial analizează și efectele negative ale crizei asupra natalității. Începând din 2009, natalitatea și-a încetat creșterea și s-a stabilizat la puțin sub 1,6 copii pe femeie în UE-27. Vârsta medie a femeilor la nașterea copilului a continuat să crească și a atins pragul de 30 de ani. Pe de altă parte, speranța de viață a continuat să crească și a ajuns la 77,4 ani pentru bărbați și 83,1 ani pentru femei. Migrația din afara UE a scăzut comparativ cu vârful din 2007, dar chiar și în 2011, UE-27 a înregistrat o creștere netă de ½ milion, adică 1 imigrant din afara UE la o mie de locuitori din UE. Numărul cetățeniilor acordate a crescut, atingând aproape un milion. Provocările pe termen lung pe care le reprezintă pentru piețele forței de muncă ale UE scăderea și îmbătrânirea forței de muncă rămân cât se poate de serioase.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »