Croația, cel de-al 28-lea stat membru UE. Zagrebul se luptă cu șomajul și recesiunea

De Iulian Soare | 30.6.2013 .

Croaţia se alătură luni oficial Uniunii Europene și devine astfel cea de-a doua fostă republică iugoslavă, după Slovenia, care aderă la blocul comunitar, în prima extindere din 2007, când România și Bulgaria au devenit membre UE.

Ţară cu 4,5 milioane de locuitori, Croaţia nu intră în UE într-o situaţie prea înfloritoare. După cinci ani de recesiune, şomajul este de 21% din populația activă, iar în sectorul privat se fac puţine investiţii şi este nevoie de modernizare.

Inflaţia este însă de doar 2%, iar moneda naţională, kuna, este stabilă faţă de euro, în timp ce datoria publică este rezonabilă. Deficitul, chiar dacă rămâne semnificativ (3,8%), a scăzut anul trecut cu peste un procent, iar relansarea creșterii este așteptată în 2014.

De asemenea, Croaţia mai are un drum lung de făcut pentru a se conforma regulilor economiei de piaţă. Statul, prezent în capitalul a 70 de întreprinderi mari (petrol, transport aerian, sectorul agroalimentar, electricitate) şi uneori chiar acţionar unic, va trebui să le lase să se descurce. Noua calitate de membră a Uniunii ar putea aduce mai mulţi turişti europeni în Croaţia, acest domeniu fiind considerat motorul economiei croate.

Îngrijorarea legată de corupţia şi crima organizată din Croaţia rămâne în unele capitale europene, iar ţara nu va adopta, deocamdată, moneda unică europeană şi nici nu se va alătura spaţiului Schengen.

Totuşi, susţinătorii integrării europene spun că, în ciuda acestor lucruri, aderarea la UE rămâne o reuşită. Două treimi dintre croaţi au votat pentru aderare, anul trecut, iar guvernul a subliniat că, în prezent, Croaţia nu are o gaură neagră în sistemul bancar, aşa cum se întâmplă în cazul altor state membre.

Aderarea, impuls pentru reforme radicale

În plus, sistemele de sănătate şi de pensii sunt la marginea prăpastiei, iar datoriile neplătite ale companiilor publice şi private au ajuns la aproape 7 miliarde de dolari. Mulţi croaţi tineri se gândesc să părăsească ţara, relatează Reuters.

Criza financiară globală a expus defectele economice dezvoltate pe parcursul a cinci decenii petrecute de Croaţia în Iugoslavia comunistă: o piaţă a muncii rigidă, un sector public ineficient şi un climat investiţional sărac, sufocat de birocraţie.

Deşi Croaţia nu se va alătura încă zonei euro, ţara seamănă deja, din mai multe puncte de vedere, cu statele din sud aflate în dificultate, din centrul crizei datoriilor din zona euro. Mai îngrijorătoare decât finanţele publice precare ale Croaţiei sunt competitivitatea sa slabă, incapacitatea de a atrage investitori străini majori şi supradependenţa de turism.

Deşi guvernul de la Zagreb a evitat să întreprindă până în prezent reforme radicale, aderarea la UE l-ar putea forţa să acţioneze. De altfel, premierul Zoran Milanovici recunoaște că nu se aşteaptă la miracole în ţara sa, după intrarea în UE. Şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso, a apreciat că aderarea la Uniune nu va rezolva toate probleme Croaţiei, însă fondurile europene, pe care le va putea accesa, reprezintă o formă importantă de sprijin financiar pentru investiţii şi pentru dezvoltarea economiei croate.

Tweet Y!M