Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Elena Poenaru | 25.8.2013 .
Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni Croaţia, dacă nu va modifica amendamentele naţionale aduse Mandatului de Arestare European, relevă EUObserver.
Mina Andreeva, un purtător de cuvânt al comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, a declarat că vineri, 23 august, expiră termenul până la care Croaţia trebuie să anunţe când va face schimbările cerute de Executivul de la Bruxelles.
“Am explicat de mai multe ori de ce este ilegal acest lucru”, a spus Andeeva.
Disputa se centrează în jurul fostului director al poliţiei secrete din timpul Iugoslaviei, Josip Perkovici. Autorităţile germane cred că fostul spion a fost implicat în asasinarea, în timpul erei comuniste, a unui azilant politic croat, ucis în Germania.
Procuratura din Germania a emis un mandat de arestare european pentru extrădarea lui Perkovici. Mandatul se foloseşte pentru extrădarea persoanelor suspecte de o infracţiune, dintr-o ţară UE în alta.
“Până acum nu am primit niciun răspuns”, a spus purtătorul de cuvânt al procurorului federal german, Marcus Koehler.
Croaţia de devenit membru UE de la 1 iulie 2013 şi trebuie să respecte toate legile europene, inclusiv Mandatul de Arestare European.
Dar cu 3 zile înainte de această dată, parlametarii croaţi au amendat Mandatul, printr-o lege numită Perkovici, prin care nu poate fi extrădat nimeni care a comis o crimă înainte de 7 august 2002, când a intrat în vigoare Mandatul European.
UE a cerut schimbarea acestui amendament, iar comisarul Reding a trimis două scrisori până acum autorităţilor croate, cerând respectarea legislaţiei europene.
Într-un interviu acordat publicaţiei croate Danas News, luni, Reding a spus că o clauză a Tratatului de Aderare al Croaţiei oferă Comisiei posibilitatea de a “lua măsurile necesare, în cazul unor nerespectări grave ale legislaţiei”.
Dacă refuză să schimbe legea, Croaţia riscă să i se aplice un mecanism de monitorizare, nu foarte diferit de cel aplicat României şi Bulgariei, sau să i se suspende instrumentele financiare prin care primeşte fonduri europene.