Cum și de ce a luptat Comisia Europeană să modifice planul american de sancțiuni împotriva Rusiei

De Mariana Bechir | 27.7.2017 .

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a avertizat joi că Bruxelles-ul este pregătit ”să acționeze rapid”, în ”câteva zile”, dacă noile sancțiuni americane împotriva Rusiei vor afecta securitatea energetică a Uniunii.

”Sloganul America First nu trebuie înțeles prin prisma ideii că interesele Europei sunt pe ultimul plan”, a afirmat Jean Claude Junker. Acest mesaj, scrie Politico, survine unei note interne a biroului președintelui CE, trimisă în week-end-ul precedent comisarilor, care evidențiază preocupările șefului Comsiei Europene legate de presiunile pe care SUA le fac asupra Rusiei și care afectează inclusiv companii europene.

Înainte însă de aceste declarații dure ale lui Jean Claude Junkel, funcționarii publici europeni care fac lobby la Washington au reușit să modifice proiectul original al legislației sancținilor, afirmă oficiali din Bruxelles și de la Washington.

 ”Suntem în legătură de cinci săptămâni cu delegații UE din Washington și cu ambasadele statelor membre”, a recunoscut un senator democrat pentru Politico.

Iar în perioada premergătoare votului de marți al Camerei Reprezentanților, UE a reușit să adauge ”direct” nuanțe importante în textul modificat, care solicită, de exemplu, președintelui SUA să mențină unitatea cu partenerii europeni în procesul de implementare a sancțiunilor, potrivit aceluiași senator american.

”Am lucrat foarte mult în anonimat deoarece nu vrem să arătăm că între noi și Statele Unite sunt diferențe atunci când discutăm sancțiuni la adresa Rusiei”, afirmă un oficial al Comisiei Europene.

Pentru UE însă ”lupta” nu s-a terminat: și Senatul american trebuie să voteze proiectul, care poate fi încă modificat.

Proiectul american de lege urmează să instituie sancțiuni asupra sectoarelor energetice, financiare, de transport pe cale ferată și naval, metalurgic și minier, Comisia fiind în primul rând preocupată de implicațiile asupra sectorului energetic.

Sancțiunile asuupra acesstui sector ar putea avea un impact economic semnificațiv asupra companiilor europene implicate în proiecte energetice comune cu Rusia.

Proiectul de lege inițial prevedea sancțiuni asupra proiectelor în care participarea companiilor rusești era relativ redusă, unele văzute la Bruxelles drept esențiale pentru a diversifica furnizorii d energie către Europa.

Ar fi fost afectate, de exemplu, proiectul câmpurilor de gaze din Azebaidjan, Shah Deniz 2, acolo unde operează britanicii de la BP și unde Lukoil deține o participație de 10%.

Un alt exemplu: exploatarea offshore egipteană Zohr, unde i talienii de la Eni cooperează cu rușii de la Rostneft, care dețin o participație de 30%.

Lobby-iștii UE au reușit să ridice însă la peste 33% plafonul de acțiuni deținute de o companie rusească într-un proiect comun, peste care se vor aplica sancțiuni americane.

În felul acesta, proiectele Shah Deniz 2 și Zohr au ieșit de pe lista de sancțiuni.

Republicanii și democrații au mai făcut 2 concesii ca răspuns la preocupările UE referitor la efectele pe care le vor induce noile sancțiuni:

  • aliații europeni vor fi consultați întotdeauna înainte de a impune orice sanccțiune care ar putea îngreuna accesul Germaniei la gazel naturale furnizate de Rusia
  • sancțiunile nu vor afecta nici măcar indirect proiectul de conducte de transport țiței din Kazakhstan

”Germanii au muncit foarte mult să obțină aceste prevederi”, declară o sursă din legislativul american.

O îngrijorare europeană care încă nu și-a găsit rezolvare este aceea că vor fi impuse sancțiuni inclusiv asupra colaborării ruso-europene în domeniul  întreținerii, reparației sau extinderii conductelor care alimentează sistemul ucrainean de tranzit  al gazelor– rută esențială pentru Europa.

Alte proiecte care ar putea fi afectate de sancțiunile americane:

  • întreținerea conductei existente Nord Stream 1, care furniează Germaniei gaze din Rusia
  • terminalul Baltic de import al gazelor lichefiate, proiect în care Shell a ajuns la un acord cu Gazprom în iunie
  • conducta Blue Stream, export de gaze către Turcia, în care Eni deție 50% din participații
  • proiectul Nord Stream 2, proiect contestat inclusiv în interiorul UE

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Franța / Președintele Macron anunță ”decizii dure”, care să oprească protestele vestelor galbene

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că intenţionează să ia „decizii dure” pentru a opri protestele „vestelor galbene”. Declarația apare în urma a noi incidente […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

UE exprimă solidaritatea faţă de integritatea teritorială a Ucrainei – 5 ani de la anexarea Peninsulei Crimeea

Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Federica Mogherini (foto), exprimă într-o declaraţie solidaritatea faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, declarație emisă la […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Deutsche Bank şi Commerzbank admit public că discută fuziunea

Deutsche Bank şi Commerzbank au confirmat, duminică, pentru prima dată că discută despre o eventuală fuziune, indicând că eforturile de a combina cei mai mari […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Proteste în Balcani / Demonstrații de amploare împotriva conducerilor din Albania, Serbia şi Muntenegru

Capitalele Albaniei, Serbiei şi Muntenegrului au fost sâmbătă scena unor proteste de masă împotriva celor care se află la putere în aceste state. La Tirana, […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Alegeri prezidențiale în Slovacia – Candidatul unui partid extraparlamentar câștigă turul I

Zuzana Caputova, o activistă anticorupție fără experiență în funcții publice și membră a unui partid extraparlamentar, a câștigat clar prima rundă a alegerilor prezidențiale din […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »

Manifestație a jurnaliștilor croați împotriva cenzurii și a presiunii exercitate prin procese

Sute de jurnalişti croaţi au manifestat în centrul Zagreb, sâmbătă, împotriva înmulţirii proceselor care vizează reprezentanţi ai acestei bresle şi care în ochii acestora echivalează cu cenzura. […] ... 
Citeste mai departe »

Eforturile Franței de a îngrădi protestele Vestelor Galbene ajută la afirmarea internațională a mișcării

Adunarea Națională a Franței a adoptat marți un proiect de lege menit să îngreuneze organizarea protestelor de stradă, care durează de săptămâni bune sub stindardul […] ... 
Citeste mai departe »

”Vestele galbene”, al zecelea weekend consecutiv de proteste la Paris

Protestatarii din mişcarea Vestelor Galbene s-au adunat sâmbătă la Paris pentru al zecelea weekend consecutiv de proteste faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron şi guvernul […] ... 
Citeste mai departe »

Viorica Dăncilă, vizită-surpriză în Israel

Premierul Viorica Dăncilă s-a aflat vineri în Israel, unde s-a întâlnit cu premierul Benjamin Netanyahu. Vizita nu a fost anunțată anterior, nu apărea pe agenda Vioricăi […] ... 
Citeste mai departe »