Cum și de ce a luptat Comisia Europeană să modifice planul american de sancțiuni împotriva Rusiei

De Mariana Bechir | 27.7.2017 .

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a avertizat joi că Bruxelles-ul este pregătit ”să acționeze rapid”, în ”câteva zile”, dacă noile sancțiuni americane împotriva Rusiei vor afecta securitatea energetică a Uniunii.

”Sloganul America First nu trebuie înțeles prin prisma ideii că interesele Europei sunt pe ultimul plan”, a afirmat Jean Claude Junker. Acest mesaj, scrie Politico, survine unei note interne a biroului președintelui CE, trimisă în week-end-ul precedent comisarilor, care evidențiază preocupările șefului Comsiei Europene legate de presiunile pe care SUA le fac asupra Rusiei și care afectează inclusiv companii europene.

Înainte însă de aceste declarații dure ale lui Jean Claude Junkel, funcționarii publici europeni care fac lobby la Washington au reușit să modifice proiectul original al legislației sancținilor, afirmă oficiali din Bruxelles și de la Washington.

 ”Suntem în legătură de cinci săptămâni cu delegații UE din Washington și cu ambasadele statelor membre”, a recunoscut un senator democrat pentru Politico.

Iar în perioada premergătoare votului de marți al Camerei Reprezentanților, UE a reușit să adauge ”direct” nuanțe importante în textul modificat, care solicită, de exemplu, președintelui SUA să mențină unitatea cu partenerii europeni în procesul de implementare a sancțiunilor, potrivit aceluiași senator american.

”Am lucrat foarte mult în anonimat deoarece nu vrem să arătăm că între noi și Statele Unite sunt diferențe atunci când discutăm sancțiuni la adresa Rusiei”, afirmă un oficial al Comisiei Europene.

Pentru UE însă ”lupta” nu s-a terminat: și Senatul american trebuie să voteze proiectul, care poate fi încă modificat.

Proiectul american de lege urmează să instituie sancțiuni asupra sectoarelor energetice, financiare, de transport pe cale ferată și naval, metalurgic și minier, Comisia fiind în primul rând preocupată de implicațiile asupra sectorului energetic.

Sancțiunile asuupra acesstui sector ar putea avea un impact economic semnificațiv asupra companiilor europene implicate în proiecte energetice comune cu Rusia.

Proiectul de lege inițial prevedea sancțiuni asupra proiectelor în care participarea companiilor rusești era relativ redusă, unele văzute la Bruxelles drept esențiale pentru a diversifica furnizorii d energie către Europa.

Ar fi fost afectate, de exemplu, proiectul câmpurilor de gaze din Azebaidjan, Shah Deniz 2, acolo unde operează britanicii de la BP și unde Lukoil deține o participație de 10%.

Un alt exemplu: exploatarea offshore egipteană Zohr, unde i talienii de la Eni cooperează cu rușii de la Rostneft, care dețin o participație de 30%.

Lobby-iștii UE au reușit să ridice însă la peste 33% plafonul de acțiuni deținute de o companie rusească într-un proiect comun, peste care se vor aplica sancțiuni americane.

În felul acesta, proiectele Shah Deniz 2 și Zohr au ieșit de pe lista de sancțiuni.

Republicanii și democrații au mai făcut 2 concesii ca răspuns la preocupările UE referitor la efectele pe care le vor induce noile sancțiuni:

  • aliații europeni vor fi consultați întotdeauna înainte de a impune orice sanccțiune care ar putea îngreuna accesul Germaniei la gazel naturale furnizate de Rusia
  • sancțiunile nu vor afecta nici măcar indirect proiectul de conducte de transport țiței din Kazakhstan

”Germanii au muncit foarte mult să obțină aceste prevederi”, declară o sursă din legislativul american.

O îngrijorare europeană care încă nu și-a găsit rezolvare este aceea că vor fi impuse sancțiuni inclusiv asupra colaborării ruso-europene în domeniul  întreținerii, reparației sau extinderii conductelor care alimentează sistemul ucrainean de tranzit  al gazelor– rută esențială pentru Europa.

Alte proiecte care ar putea fi afectate de sancțiunile americane:

  • întreținerea conductei existente Nord Stream 1, care furniează Germaniei gaze din Rusia
  • terminalul Baltic de import al gazelor lichefiate, proiect în care Shell a ajuns la un acord cu Gazprom în iunie
  • conducta Blue Stream, export de gaze către Turcia, în care Eni deție 50% din participații
  • proiectul Nord Stream 2, proiect contestat inclusiv în interiorul UE

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »