Cum stăm faţă de Zona Euro. Diferenţele dintre indicatorii economici

De Alexandra Pele | 16.7.2019 .

România şi-a anunţat intenţia de a adera la Zona Euro în anul 2024. Adoptarea monedei unice europene nu este opţională ci inclusă în tratatul de aderare la Uniune, noi fiind acum într-o perioadă de derogare până când vom îndeplini condiţiile necesare pentru a trece de la leu la euro de o manieră sustenabilă, care să nu perturbe economia.

Pe acest drum către Zona Euro, România reuşise în urmă cu patru ani să îndeplinească toate cele cinci criterii nominale cerute prin Tratatul de la Maastricht: datoria publică sub 60% din PIB, inflaţia cu mai puţin de1,5 puncte procentuale peste media celor mai performante  trei state membre, deficitul bugetar sub 3% din PIB, rata dobânzilor pe termen lung în scopuri de convergenţă cu mai puţin de 2 puncte procentuale sub media celor trei state cu cea mai bună stabilitate a preţurilor şi stabilitatea cursului de schimb.

Între timp, am ajuns să mai îndeplinim cam  jumătate dintre criterii. Am pierdut pe drum atât inflaţia anuală (şi va trebui să facem un efort semnificativ pentru a o aduce înapoi spre ţinta de 2,5%, care ne-ar permite cu aproximaţie încadrarea în criteriu) cât şi rata dobânzilor pe termen lung, unde va trebui să obţinem o ajustare similară, undeva spre două procente).

Cât despre deficitul bugetar, aflat pentru al treilea an sub semnul întrebării în privinţa păstrării limitei de 3% ( 2,84% rezultat atât pentru 2017 cât şi pentru 2018), situaţia execuţiei bugetare după primele cinci luni din 2019 ( -1,43% din PIB estimat, dacă va fi şi realizat, deoarece suntem încă sub nivelul prognozat) nu arată încurajator, mai ales că de la 1 septembrie sunt prevăzute noi creşteri importante de beneficii sociale (+15% la pensii şi +10% la venitul minim garantat).

Moştenire importantă din perioada socialistă, pe care am compromis-o parţial, după isprăvile creşterilor nesustenabile de salarii şi pensii din 2008, am păstrat încadrarea în limita de 60% la datoria publică. Iar cursul de schimb se prezintă încă ( foarte) bine ca evoluţie, dacă facem trimitere la deficitele externe, de 7,5% din PIB pe mărfuri şi de 4,5% din PIB pe contul curent.

În context, hai să vedem unde ne situăm la zi faţă de Zona Euro cu câţiva indicatori economici importanţi, potrivit datelor oficiale ale Eurostat, preluate de pe site-ul naţional INS:

Dincolo de indicatorii care ne prezintă cu bune (mai puţine) şi cu rele (de două ori mai multe în selecţia făcută), se poate trage concluzia evidentă că nu prea suntem „din acelaşi film”, pentru că diferă semnificativ prea mulţi indicatori economici, fie ei stabiliţi la Maastricht fie nu. Asta independent de pragul de minim 70% necesar ca PIB/locuitor faţă de media Eurozonei.

Până să ne prezentăm la poarta Zonei Euro, va trebui să găsim o cale de a aduce valori-cheie, care sintetizează nu doar evoluţia economiei dar şi aderarea la un set de valori în materie de gestiune economică, mai aproape de Europa. Inclusiv printr-o abordare mai responsabilă pe termen lung pentru bugetul public.

Vestea proastă este că avem de lucru la mai multe capitole din echilibrele macroeconomice şi că măsurile nu au cum să fie populare. Vestea bună este că soluţia tehnic simplă, care rezolvă în timp util ( să sperăm) majoritatea problemelor, ar fi ajustarea consumului intern la posibilităţile reale, date de creşterea economică şi reorientarea avansului PIB către export, pentru a reduce deficitele externe.

Cert este că nu putem continua să mergem spre un grup de state cu monedă unică cu o şansă reală de a fi acceptaţi acolo având o abordare net diferită. Mai întâi, să refacem indicatorii Maastricht pe care i-am pierdut ( culmea) după ieşirea din criză, fără de care nici nu are rost să batem la uşa Zonei Euro.

Iar apoi să trecem serios la reforme prin care să convergem cu practica ţărilor dezvoltate la modul real, centrate pe aducerea bugetului public mai aproape de dimensiunile occidentale şi de investiţiile publice absolut necesare.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »