Cum te refaci după criză: studiu de caz – Irlanda

De Marin Pana | 1.4.2012 .

Pe 31 martie, Irlanda avea de făcut o plată de 3,1 miliarde euro în contul datoriilor pe care are de achitat în urma salvării sistemului bancar. Este o sumă echivalentă cu aproape 2% din PIB, care face parte dintr-un program guvernamental mai amplu, care se întinde pe 20 de ani şi care va avea un cost de 48 miliarde euro, adică 30% din PIB.

Dublinul a lansat propunerea de a restructura suma de 30,9 miliarde euro, sub forma unor bilete la ordin, utilizată pentru a-şi recapitaliza băncile cu probleme. Soluţia mai avantajoasă ar fi înlocuirea acestor bilete la ordin cu o finanţare pe termen lung din partea Fondului European de Stabilitate Financiară.

De o mărime echivalentă cu cea a 70% din economia Greciei, economia Irlandeză a arătat că este capabilă poate să-şi reia creşterea. După ce reuşise un ritm mediu de creştere de 6% pe an în perioada 1995 – 2007, a urmat un uşor recul în perioada 2008 – 2009 şi o stabilizare a performanţelor în 2010 – 2011 (vezi tabelul). Creşterea PIB în 2011 a fost de 0,7%.

Evoluţia PIB – ului Irlandei în perioada 2007 – 2011

În condiţiile în care datoria publică rămâne la 105,8% la finele lui 2011, preschimbării datoriei cu una similară, dar la o dobândă mai avantajoasă, ţinând cont că ţara nu a apelat la diminuări consistente cum a fost cazul Greciei, ar fi de bun-simţ pentru factorii de decizie europeni. Mai ales că întoarcerea ţării pe pieţele internaţionale de capital este prevăzută de a-abia pentru anul 2013.

De asemeni, amânarea plăţilor prevăzute pentru 2012 şi 2013, ar elibera o sumă importantă pentru achitarea vârfului de sarcină din 2014, cifrat la 8,3 miliarde euro. Adică nu mai puţin de 1.800 de euro pe fiecare dintre cei 4,6 milioane locuitori ai ţării.

Mentalitatea acestor cetăţeni, care au suferit drastice reduceri ale nivelului de trai, dar au înţeles să treacă peste dificultăţi şi să continue creşterea economică ar trebui recompensată.

În 2011, consumul gospodăriilor a scăzut cu 2,7% iar cel guvernamental cu 3,7%, în timp ce exportul net a crescut cu nu mai puţin de 7,25 miliarde euro. Rămâne ca Fondul European de Stabilitate Financiară şi pieţele de export tradiţionale să cupleze la efortul irlandez.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »