Cum vrea Germania să rezolve criza datoriilor

De Bogdan Sava | 4.12.2011 .

Wolfgang Schaeuble, ministrul german de Finanţe

Ţările din zona euro cu datorii care depăşesc plafonul de 60% din PIB permis de legislaţia UE trebuie să creeze un fond special pentru sumele care sunt peste acest prag, urmând ca acestea să fie rambursate în 20 de ani, potrivit unei propuneri germane pentru summit-ul european de săptămâna viitoare, citate de MEDIAFAX.

Statele trebuie să se angajeze şi să adopte reforme pentru ca datoriile să nu mai depăşească nivelul maxim admis de reglementările UE, potrivit unei propuneri a ministrului german de Finanţe Wolfgang Schaeuble care a obţinut sprijinul cancelarului Angela Merkel.

Totuşi nu este clar dacă Merkel va insista pentru aprobarea propunerii la summit-ul UE, principalul ei obiectiv fiind un acord pentru modificarea tratatului Uniunii pentru mai multă rigoare a disciplinei bugetare.

Schaeuble crede că propunerea va creşte încrederea întrucât statele vor da semnalul că vor să limiteze datoriile la 60% din PIB.

Investitorii aşteaptă ca liderii UE să dea un semnal săptămâna viitoare că pot găsi o soluţie pentru criza datoriilor care loveşte şi economia mondială.

“Avem nevoie de un astfel de fond în fiecare stat din zona euro. Fiecare stat trebuie să transfere într-un fond special sumele datorate care depăşesc 60% din PIB şi să le plătească din veniturile fiscale. În decurs de 20 de ani, datoriile trebuie reduse la 60% din PIB”, a declarat Schaeuble pentru Passauer Neue Presse.

În cazul Germaniei, fondul, care va include datorii federale, ale landurilor şi municipalităţilor, va fi de circa 500 miliarde de euro, în condiţiile în care datoriile Germaniei se ridică la aproximativ 80% din PIB, a spus Schaeuble.

O propunere iniţială, din partea consilierilor economici independenţi ai guvernului de la Berlin, prevedea un pact european pentru un fond de până la 2.300 miliarde de euro, dar a fost respinsă ca nerealistă de către Merkel.

Germania este împotriva oricărei responsabilităţi comune pentru datorii, la nivelul zonei euro, argumentând că statele trebuie să îşi rezolve propriile probleme legate de datorii.

Planul lui Schaeuble este deja respins de Austria.

Ministrul austriac de Finanţe, Maria Fekter, a declarat vineri că orice propunere care are ca rezultat strângerea de miliarde de euro de la contribuabili va întâmpina probleme în parlamentele naţionale.

Merkel se va întâlni luni cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru stabilirea detaliilor schimbărilor pe care speră să le aprobe liderii din zona euro la summit-ul de pe 9 decembrie.

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    4.12.2011, 17:04

    Italienii au datorii de 1.900 miliarde euro . Cam 120 % PIB.
    Plata in 20 de ani a 50 % din acesta datorie ( 950 miliarde euro e partea excedentara la 60 % PIB datorie )insemna ca din venituri proprii vor platii anual 47,5 miliarde euro si nu vor mai crea nici un fel de deficit bugetar . Astept sa vad si minunea asta .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »